Obiceiurile nesănătoase precum consumul de alcool și tutun reduc nu doar speranța de viață, dar și productivitatea muncii a populației. Implementarea politicilor care ar stimula oamenii să adopte comportamente mai puțin nocive ar putea avea efect pozitiv atât asupra sănătății publice, cât și a forței de muncă. În lume devin tot mai răspândite policitate fiscale bazate pe taxarea produselor în funcție de nivelul de nocivitate al acestora. Astfel, autoritățile își propun să susțină alternativele mai puțin nocive și tranziția către substanțe cu risc redus, relatează locals.md.
Stimularea utilizării produselor mai puțin nocive, inclusiv băuturi cu conținut scăzut de alcool, produse pe bază de nicotină necombustibilă, un consum redus de sare, zahăr și grăsimi saturate, ar putea fi o strategie utilă pentru a obține rezultate mai bune în domeniul sănătății publice.
Reducerea riscurilor asociate fumatului
Deși nicotina creează dependență, această substanță nu cauzează bolile grave asociate cu fumatul. Specialiștii sugerează o schimbare a accentului în problema fumatului – de la renunțare la substituire cu alternative mai puțin nocive pentru cei care nu pot renunța complet la țigarete convenționale. Deși nicotina a fost demonizată la nivel mondial, pe termen lung, nu prezintă un risc mai mare decât alte substanțe consumate în mod obișnuit. Nicotina pură are un impact asupra sănătății unei persoane similar cu cel al cafeinei și este mai puțin nocivă decât alcoolul.
„Nicotina în sine nu este principala cauză a bolilor cardiovasculare. Majoritatea efectelor nocive asupra sistemului cardiovascular sunt legate de substanțele toxice conținute în fumul de tutun. Nicotina, deși contribuie la creșterea temporară a tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, nu este considerată factorul principal care provoacă probleme cardiovasculare pe termen lung. Produsele pentru terapia de substituție a nicotinei folosesc această substanță pentru a ajuta la renunțarea la fumat, iar studiile arată că acestea sunt semnificativ mai puțin nocive comparativ cu fumatul de tutun. Aceste preparate permit reducerea poftei de nicotină și a simptomelor de sevraj fără a expune organismul la alte substanțe nocive prezente în fumul de tutun”, susține doctorul de știință în medicină Irina Cabac-Pogorevici, conferențiar universitar Disciplina de cardiologie din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu.
Datele studiului OMS din 2021 arată că în Moldova 27,6% din populație fumează. Unul dintre obiectivele autorităților fiind – o societate fără tutun.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Exemplul Suediei
Suedia este pe punctul de a deveni un lider mondial în lupta împotriva fumatului tradițional de țigări. Cu o prevalență a fumatului de doar 5%, abordarea Suediei este bazată pe dovezi științifice, punând accent pe educație și transparență. Deși consumul de nicotină în Suedia este similar cu cel din Europa, țara are o incidență a cancerului pulmonar cu 41% mai mică și mai puțin de jumătate din decesele legate de tutun comparativ cu alte țări europene. Această diferență remarcabilă este atribuită în mare parte adoptării pe scară largă a produselor cu nicotină fără fum.
„Este foarte probabil că produsul tradițional de tutun snus, tutun comercializat în pungi pentru consum oral, a jucat un rol important. Suedia este astfel pe cale să devină prima țară „fără fum” din Europa, cu definiția că mai puțin de cinci procente din populația adultă fumează zilnic. Deși Suedia poate avea semnificativ mai puțini fumători decât alte țări, are aproximativ același număr de utilizatori de nicotină: 23,6%, comparativ cu media UE de 24,9%. Expunerea generală la nicotină este similară, dar impacturile asupra sănătății diferă dramatic. Suedia are o mortalitate prin cancer pulmonar cu 36% mai mică și o mortalitate legată de tutun cu 21% mai mică”, a declarat medicul neurolog, director general al Centrului de Neurologie și Neuroreabilitare Neurokos, Constantin Buceaţchi.
Implementarea și recomandările OMS privind trecerea la alternative mai puțin nocive pentru a reduce bolile sunt utilizate pe scară largă, de exemplu, în contextul consumului excesiv de sare de masă. Norma zilnică de consum este de 5 grame, în Moldova această normă fiind dublată la 10 grame. Consumul excesiv de sare duce la dezvoltarea patologiilor cardiovasculare. Aceeași abordate este aplicată în cazul produselor care conțin grăsimi trans sau băuturi cu conținut ridicat de zahăr.
