Val de revoltă la Botoșani, România, după ce un tânăr olimpic a fost băgat în spital de o gașcă de golani. Băiatul de 18 ani a ajuns desfigurat la spital și are nevoie de o intervenție chirurgicală. Incidentul mediatizat intens, mai ales pe rețelele sociale, de tatăl victimei, un om de afaceri botoșănean, a stârnit un val de revoltă în rândul populației. Localnicii au strânit o „furtună” pe rețele sociale care se întețește de la o zi la alta, coagulând absolut toate categoriile sociale. Oamenii cer măsuri concrete și imediate autorităților. În plus, cer demisia șefului IPJ Botoșani, mai ales după declarațiile sale controversate în cazul olimpicului snopit în bătaie.

Cum s-a întâmplat totul

Potrivit adevarul.ro, incidentul a avut loc în noaptea de 31 august spre 1 septembrie, în zona Pietonalul Transilvaniei, o arteră de tranziție între Piața Centrală și Centrul Istoric al municipiului Botoșani. Doi tineri se întorceau acasă. printre care și fiul de 18 ani al omului de afaceri botoșănean, Florin Alexuc. Tânărul este olimpic național la dezbatere publică și este considerat un adolescent model, liniștit și foarte bun la învățătură. Cei doi băieți au fost abordați de un grup de copii și adolescenți. După un schimb de replici, gașca a tăbărât pe cei doi băieți. Unul a reușit să scape, în timp ce olimpicul botoșănean a căzut sub ploaia de pumni. După ce au lovit, agresorii au fugit. Tânărul olimpic a ajuns efectiv desfigurat la spital, iar incidentul a fost reclamat la Poliție. Oamenii legii spun că au fost implicați 16 copii și adolescenți, cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani.

Au fost identificați 11 dintre aceștia. Trei au calitatea de suspect, fiind audiați deja de miercuri la DGASPC, conform procedurii de lucru cu minorii. Pe 12 septembrie vor fi duși la IML pentru a se stabili disernământul. Părinții celor identificați au primit amenzi de 5000 de lei, pentru nesupravegherea copiilor. Culmea, la două zile de la incident, aceeași gașcă umbla nestingherită, tot pe Pietonalul Transilvaniei. Atunci au și fost prinși de polițiști.

Val de revoltă la Botoșani

Incidentul a stârnit un val de revoltă mai ales pe rețelele sociale. Oamenii cer imperativ autorităților să facă ordine în Centrul Istoric și să asigure liniștea pe străzi, noaptea. Și asta în condițiile în care mai mulți oameni se plâng că au fost agresați, în zona Pieței Centrale și a Centrului Istoric. Multe incidente nu au fost reclamate fie de teama consecințelor, fiind un oraș mic, fie din neîncredere, convinși că nu se va rezolva nimic, eventual amenzi pe care nu le va plăti nimeni. Părinții victimelor au lansat un apel la solidaritate civică.

„Indiferent cine ar fi fost în locul fiului meu, nu merita să fie umilit în acest fel! Și mai vreau sa subliniez un lucru, nu cred că fiul meu este singurul care a pățit asta, cred că mai sunt mulți, dar de frică au acceptat umilința și nu au avut curajul sa facă publică povestea lor. Haideți să punem în mișcare spiritul civic, haideți să facem publice poveștile ascunse din diferite motive. Doar prin puterea opiniei publice putem opri această activitate infracțională aflată în plină dezvoltare”, a precizat pe rețelele sociale, Florin Alexuc, tatăl băiatul agresat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timp ce botoșănenii „fierbeau” de revoltă pe rețelele sociale, șeful IPJ Botoșani, comisarul Tudor Costîn a dat o declarație halucinantă.

„Un tânăr oricare ar fi el, la ora unu noaptea doarme. O altă categorie de tineri cu preocupări infracționale nu doarme. Noi trebuie să vedem de ce un tânăr care trebuia să doarmă la ora unu noaptea, nu dormea la ora unu noaptea. Pentru că există totuși, părerea mea, un substrat să zic așa, ori a fost la o petrecere, ori a fost la pregătire, la chitară, la mandolină, la ce-o fi fost”, a precizat acesta.

În Centrul Istoric s-au investit sume uriașe pentru transfomarea acestuia în zona turistică. Mai ales că este unul dintre cele mai bine conservate ansambluri urbane de secol XIX din România, un Leipzig în miniatură. De câteva decenii este însă un adevărat cartier cu locuințe sociale. Mulți edili s-au angajat să transforme zona, dar până în prezent, nu s-au făcut progrese notabile.

#bataie #Botoșani #olimpic

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.