Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Biden ar putea autoriza Ucraina să atace cu rachete cu rază lungă. Rusia promite un „răspuns adecvat”

11 Sept. 2024, 18:18
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Elena Putregai
11 Sept. 2024, 18:18 // Uncategorized //  Elena Putregai

Kremlinul a afirmat miercuri, 11 septembrie curent, că Rusia va da ceea ce a numit drept un „răspuns adecvat” în cazul în care SUA permit Ucrainei să atace în profunzime teritoriul rus cu rachete ATACMS, cu rază lungă de acţiune, relatează Reuters şi AFP.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Washingtonul pare să fi luat deja o decizie în acest sens.

„Orice decizie de acest gen luată de Occident (…) este dovada suplimentară a caracterului justificat, necesar şi fără alternativă al operaţiunii speciale” din Ucraina, a adăugat Peskov.

Marţi, preşedintele american, Joe Biden, a asigurat că Statele Unite „lucrează” pentru a autoriza Ucraina să folosească rachete cu rază mai lungă de acţiune împotriva Rusiei.

„Lucrăm la asta”, a spus liderul de la Casa Albă, întrebat în legătură cu solicitarea insistentă a omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care vrea să poată lovi bazele din care îşi lansează atacurile armata rusă.

Kievul le cere aliaţilor săi să ridice restricţiile pentru a-i permite să lovească în adâncime pe teritoriul Rusiei ţinte militare considerate „legitime”, cum ar fi bazele aeriene de pe care decolează avioanele care bombardează Ucraina.

Surse au declarat săptămâna trecută pentru Reuters că SUA se apropie de un acord vizând livrarea de astfel de arme Ucrainei, dar Kievul va trebui să aştepte câteva luni, până la reglementarea unor probleme tehnice.

Rusia va considera Statele Unite ale Americii şi aliaţii lor ca fiind participanţi în războiul din Ucraina şi Moscova va folosi arme mai puternice în cazul în care Occidentul va permite Kievului să folosească arme cu rază lungă de acţiune pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, a declarat miercuri un important legislator rus, transmite Reuters.

SUA, Germania, Franţa şi Marea Britanie „devin părţi în războiul din Ucraina”, a transmis pe reţeaua Telegram Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de stat, camera inferioară a parlamentului rus.

„Toate acestea vor duce la faptul că ţara noastră va fi nevoită să răspundă prin utilizarea de arme mai puternice şi distructive pentru a-şi proteja cetăţenii”, a adăugat politicianul rus.

Întrebat, marţi, dacă Statele Unite vor ridica restricţiile respective, preşedintele american Joe Biden a declarat că administraţia sa „lucrează acum la acest lucru”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că preşedinţia rusă a fost realmente nemulţumită de modul în care a fost invocat numele preşedintelui Vladimir Putin în dezbaterea electorală dintre cei doi candidaţi la Casa Albă, fostul preşedinte Donald Trump din partea Partidului Republican şi vicepreşedinta Kamala Harris, nominalizată de Partidul Democrat, transmite Reuters.

Peskov le-a spus ziariştilor că numele lui Putin a fost folosit într-o luptă politică din SUA, ceea ce „chiar nu ne-a plăcut deloc”.

El a afirmat că Statele Unite au o atitudine ostilă şi negativă faţă de Rusia, iar Moscova speră că astfel de referiri la preşedintele rus nu vor mai apărea în discursurile candidaţilor americani.

Săptămâna trecută, Casa Albă comunicase că Putin nu ar mai trebui să comenteze despre alegerile prezidenţiale din SUA. Liderul de la Kremlin declarase, aparent în glumă, că o preferă pe Harris lui Trump, inclusiv datorită râsului ei „molipsitor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking