Astăzi este vineri 13 și, potrivit superstițiilor, se presupune că este cea mai ghinionistă zi posibilă.

Numărul 13 și zilele de vineri sunt ambele asociate cu ghinionul de multă vreme, iar combinația dintre cele două îi face pe foarte mulți oameni să tremure de frică. Persoanele superstițioase nu au curajul să întreprindă nimic în această zi, ca de exemplu încheierea unor contracte sau să pornească într-o călătorie.

Mulți cred că motivul ghinionului purtat de numărul 13 vine din Biblie. Se crede că Iuda, care l-a trădat pe Isus, a fost al 13-lea oaspete care s-a alăturat la Cina cea de Taină. Chiar și astăzi se consideră că aduce ghinion dacă 13 persoane se așează la o masă, iar unii oameni apelează la tot felul de trucuri pentru a evita această situație, cum ar fi așezarea unui ursuleț de pluș pe al 14-lea scaun.

Superstiția a laut proporții nebănuite. Astfel, astăzi, la unele hoteluri nu există camera 13, în timp ce multe clădiri înalte „nu au” un etaj 13, trecându-se de la 12 la 14. De asemenea, există și companii aeriene care au scos de la locuri rândul 13.

În Marea Britanie, vinerea era cunoscută drept „Ziua Spânzuratului”, pentru că în aceste zile erau spâzurați cei condamnați la moarte. Dar Vinerea Mare, ziua răstignirii lui Isus Hristos, este considerată a fi singura vineri care nu aduce ghinion.

Dacă te-ai născut de Vinerea Mare, se crede că ai noroc, în timp ce marinarii, care sunt extrem de superstițioși, își încep călătoriile mai lungi sau mai importante în Vinerea Mare.

Un an calendaristic are cel puțin o zi de vineri care cade pe data de 13, dar poate să apară de trei ori în același an. De exemplu, în 2015, data de 13 în zi de vineri a fost în februarie, martie și noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ghinion #superstiții #vineri 13

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.