În Republica Moldova, combaterea dezinformării și contracararea interferențelor și manipulării informaționale străine (FIMI) este în principal responsabilitatea actorilor de la nivel central. În timp ce reziliența la nivel local este susținută în principal prin inițiative ale societății civile și mass-media. Pentru a consolida reziliența informațională la nivelul comunităților locale, este necesară o abordare axată pe combaterea dezinformării, promovarea gândirii critice, alfabetizarea media și dezvoltarea mass-mediei locale. În contextul atacurilor hibride din partea Federației Ruse împotriva Republicii Moldova, Chișinăul trebuie să asigure un nivel minim de conștientizare pe aspectele legate de FIMI. Fără aceasta, consolidarea rezilienței informaționale la nivel local va fi incompletă și ineficientă.

În acest context, Alina Doroftei, expertă în domeniul diplomației și relațiilor externe, a elaborat pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) o notă analitică în care analizează provocările și instrumentele necesare pentru combaterea dezinformării și contracarării interferențelor și manipulării informaționale străine, care sunt actorii centrali cu rolul consolidării rezilienței informaționale la nivelul întregii societăți, precum și ce modalități de cooperare între autorități și comunitate pot fi utilizate/create în vederea creării unor mecanisme participative, orientate către nevoile comunităților.

Potrivit autoarei lupta împotriva dezinformării este una de lungă durată în Republica Moldova, atingând faze acute după agresiunea rusă împotriva Ucrainei și constituind un pilon esențial al atacului hibrid rusesc asupra Republicii Moldova. Deși s-au întărit unele pârghii punitive aplicate de SIS mai ales în perioada stării de urgență și recent și de CA, este necesară o abordarea mai complexă a combaterii dezinformării, inclusiv la nivel local, care să includă elemente legate de gândire critică, dezvoltarea mass-media și pregătirea jurnaliștilor, iar la nivel central dezvoltarea cooperării cu rețelele sociale, consolidarea comunității debunk-erilor, comunicare strategică din partea autorităților.

Totodată, dezinformarea nu reprezintă doar o amenințare de securitate persistentă, dar are și o asociere demonstrabilă cu un actor extern, Rusia. Strategia națională de securitate a Republicii Moldova (intrată în vigoare la 17 ianuarie 2024) se referă la „operațiunile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova în domeniile politic, economic, energetic, social, informațional, cibernetic etc., cu scopul subminării ordinii constituționale, deraierii cursului european al țării și/sau dezintegrării statului”. Ținta atacului hibrid rusesc la nivel local pare să fie păstrarea și chiar adâncirea clivajelor din societate pe criterii lingvistice și identitare.

„Conform sondajului Institutului Republican Internațional din iulie 2024 , autoritățile locale reprezintă instituția cu cea mai ridicată încredere publică (74%), depășind chiar și Mitropolia Moldovei (65%). Prin urmare, întrebarea firească este: ar trebui primarii și alte autorități locale să se implice în combaterea dezinformării? Răspunsul scurt este DA și probabil unii primari o fac în cadrul interacțiunii cu comunitatea, chiar dacă nu într-o manieră explicită și sistematică. Pe de altă parte, unii primari sunt afiliați cu actori politici care își bazează campaniile politice pe dezinformare și manipulare informațională externă”, este de părere Alina Doroftei.

Experta consideră că la întrebarea implicării actorilor locali în combaterea dezinformării, alocării resurselor și realizării mecanismelor, pot fi identificate trei condiții care să fie avute în vedere pentru construirea rezilienței de la firul ierbii:

Combaterea dezinformării și a FIMI trebuie să fie avută în vedere ca obiectiv principal explicit prin campanii, discuții, publicații și infografice, dar bazată pe teme de interes local și disociată de comunicarea politică.
Abordarea trebuie să fie una bidirecțională, bazată pe nevoile locale, dar cu resurse alocate de la nivel central.
Efortul trebuie să fie unul susținut, de durată, care să depășească mici proiecte sau activități ad-hoc

Astfel, Alina Doroftei concluzionează că, construirea rezilienței informaționale la firul ierbii este nu doar necesară, dar este esențială pentru o abordare la nivelul întregii societăți („whole of society approach”). Ea are nevoie însă de implicarea tuturor actorilor care urmăresc integrarea europeană a Republicii Moldova și consolidarea democrației și a securității. Instituții publice centrale și locale, precum și actori din societatea civilă pot porni o astfel de abordare, începând prin a aduce la aceeași masă părțile interesate cu obiectivul dezvoltării de noi inițiative pe cele trei componente – conștientizare, contracarare și reziliență societală la dezinformare și FIMI, cu includerea aspectelor de promovare a alfabetizării informaționale și a coeziunii sociale.

În urma analizei efectuate, sunt propuse următoarele recomandări.

Pentru autoritățile centrale și alți actori implicați în combaterea dezinformării și FIMI:

Pregătirea de materiale scurte, în limbile română și rusă, bazate pe rapoartele de monitorizare și diseminarea lor prin biblioteci, școli și centre de informare.
Explicarea de către Consiliul Audiovizualului (CA) și mass-media a aspectelor legislative și metodologice privind combaterea dezinformării.
Crearea de ghiduri și module de training de către Centrul StratCom pe tema dezinformării și atacurilor hibride, adresate actorilor locali.
Organizarea de discuții și dezbateri regulate în localități pe teme de dezinformare relevante pentru comunități.

Pentru autoritățile publice locale (APL), școli și asociații:

Implicarea activă în combaterea dezinformării și instruirea cu privire la instrumentele de FIMI.
Îmbunătățirea înțelegerii impactului dezinformării asupra comunităților și colaborarea cu autoritățile centrale pentru campanii mai eficiente.
Alocarea de resurse umane și financiare pentru a susține eforturile locale de combatere a dezinformării.
Desemnarea unor persoane la nivelul primăriilor sau consiliilor raionale ca puncte de contact pentru combaterea dezinformării.
Organizarea de discuții regulate cu cetățenii despre dezinformare și FIMI.
Preluarea bunelor practici din alte comunități europene și participarea la inițiative internaționale de combatere a dezinformării, precum Summit4Democracy.

Pentru ONG-uri, mass-media și societatea civilă:

Facilitarea schimbului de informații despre proiectele locale și îmbunătățirea complementarității inițiativelor.
Pregătirea de materiale simplificate și diseminarea lor la nivel local.
Identificarea unei organizații care să preia rolul de “secretariat” pentru a coordona comunicarea între actorii locali și centrali.
Implicarea profesorilor de ”Educație pentru media” în inițiative de tip peer-to-peer și dezvoltarea de acțiuni locale.
Continuarea proiectelor de tip “door to door” pentru creșterea capacităților locale.
Sprijinirea Ministerului Culturii și Ministerului Educației în implementarea Planului de alfabetizare informațională și media 2024-2026.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

#Republica Moldova #reziliența informațională

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.