Veteranii de război anunță pentru joi, 19 septembrie, curent, un protest în fața Parlamentului, chiar în timpul ședinței plenare. Aceștia cheamă și alți susținători, fermieri să li se alăture, începând cu ora 10.00, transmite agenția de presă IPN.

„Facem apel public către veteranii de război, susținătorii veteranilor de război, agricultorii, fermierii, transportatorii, cadrele didactice de la Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea Agrară și de la alte instituții de învățământ, societatea civilă și către toți cetățenii Republicii Moldova, care doresc să ne susțină, pe 19 septembrie, la ora 10.00, când va avea loc ședința Parlamentului.Vă rugăm să ieșiți să luptăm pentru drepturile noastre la un protest pașnic”, a declarat Anatolie Bîzgu, președintele Mișcării Refugiaților Transnistreni.

Anatolie Bîzgu, a adăugat că după conferința și protestul de la începutul lunii, veteranii au așteptat o reacție din partea autorităților:

„Am crezut că autoritățile statului vor spune că renunță la excluderea facilităților din proiectul de lege 194, că execută deciziile Curții Europene pentru drepturilor omului, hotărârile irevocabile ale CSJ cu privire la asigurarea cu spațiu locativ a veteranilor de război, că vor aproba planul de acțiune „Memorie. Onoare. Respect.”, în cel mai scurt timp. Dar toate acestea nu s-au întâmplat”, a declarat președintele Mișcării Refugiaților Transnistreni.

Suntem forțați de situație să ne revoltăm și dacă autoritățile nu ne aud – să ieșim la protest, pentru că nu este normal să nu se răspundă la demersuri atât de mult timp, a mai declarat veteranul de război. Amintim că, în data de 11 septembrie, curent, veteranii de război au mai protestat la sediul Guvernului.

De asemenea, și fermierii protestează de marți, 17 septembrie, în raioanele de la centrul și sudul țării. Conform surselor Realitatea, miercuri manifestațiile se extind cel puțin în două raioane de la nord, Drochia și Fălești.

Fermierii cer președintei să expedieze Parlamentului spre reexaminare legea privind ajutoarele de urgență și să demareze procedura de demisie a ministrului Bolea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#parlament #protest #veterani de război

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.