Universitatea Agrară de Stat se va schimba pe interior. Astfel, trei laboratoare, o hală de mecanizare, precum un amfiteatru sunt ale instituției sunt în proces de renovare și echipare. Lucrările sunt încheiate în proporție de 60%. Astfel, odată cu finalizarea procesului de modernizare, studenții vor avea condiții foarte bune de studiu în timpul orelor practice, având acces la o gamă largă de analize și cercetări care vor putea fi efectuate în domeniu.

În cadrul proiectului „Livada Moldovei”, UASM beneficiază de o finanțare în valoare de 2 milioane de euro, și astfel au fost preconizate lucrări în Laboratorul de horticultură, cel de analiză a solului, precum și în Laboratorul de pomicultură. Aici, este procurat mobilier nou, elemente din sticlă, echipamente, reactivi chimici. Totodată, este preconizată construcția unei sere didactice.

„Deja au fost dotate Laboratorul de horticultură și cel de analiză a solului cu mobilier și utilajul care a fost solicitat. Mai rămâne deja să finalizăm reparația aulelor și laboratorul de la Facultatea de Inginerie Agrară și Transport Auto. Practic, dotări de așa nivel, la nivel de facultate, la nivel de universitate au fost cu foarte mulți ani în urmă. Evident, se simte o motivație și din partea studenților, și din partea colegilor mei, a colaboratorilor, și a mea personală de a face lucrări, analize nemijlocit acasă, să spunem așa, în cadrul facultății”, a declarat Gheorghe Nicolaescu, decan al Facultății de Horticultură a Universității Agrare de Stat din Moldova.

În cadrul laboratoarelor modernizate, studenții vor putea efectua cercetări detaliate pentru mai multe produse horticole, cum ar fi fructe, pomușoare, legume, struguri și vin. Va fi posibilă determinarea reziduurilor de pesticide în produsele de origine vegetală, a umidității totale și a materiei uscate în semințe, fructe, legume sau pomușoare, analizarea acidității vinului, a conținutului de zahăr, precum și determinarea conținutului de substanțe fenolice.

Toate acestea le vor permite studenților să acumuleze cunoștințe, precum și competențe practice care, în viitor, vor aduce beneficii întregului sector horticol.

„Ceea ce ne dorim noi este să punem umărul la îmbunătățirea calității studiilor în domeniul horticol, astfel încât acestea să corespundă standardelor europene. În așa mod, actualii studenți și viitori specialiști își vor aduce contribuția la crearea unui sector horticol performant, bazat pe inovație” a declarat Alberto Carlei, șeful oficiului BEI în Republica Moldova.

Până în prezent, în cadrul proiectului „Livada Moldovei ”, 10 instituții de învățământ care pregătesc specialiști în domeniul horticol au beneficiat de finanțări de circa 11,4 milioane de euro.

Proiectul „Livada Moldovei” este o linie de credit în valoare de 120 de milioane de euro, destinată investițiilor întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul horticol. 10% din această sumă, adică 12 milioane de euro, sunt prevăzute pentru investiții publice ale Guvernului Republicii Moldova în educație și cercetare pentru dezvoltarea și fortificarea sectorului horticol. Contractul de finanțare dintre BEI și Guvern a fost semnat în iulie 2014, iar proiectul a fost lansat oficial în iulie 2016.

#laboratoare #proces de renovare #sectorul horticol #specialisti

Ministerul Afacerilor Interne a venit cu o reacție la criticile președintelui Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, privind întârzierile în implementarea sistemului de alertă MD-Alert și starea deplorabilă a unor adăposturi de protecție civilă. Într-un răspuns oferit la solicitarea Omniapres, instituția a explicat de ce sistemul de avertizare a populației nu este încă funcțional și a precizat că întreținerea adăposturilor ține de responsabilitatea instituțiilor și entităților care le administrează.

Reacția MAI vine după ce Carp a criticat lipsa de pregătire a Republicii Moldova pentru situații de criză, în condițiile războiului din Ucraina și ale încălcărilor repetate ale spațiului aerian național.

„Noi discutăm practic din 2023, în cadrul comisiei. Am avut și audieri și noi spunem că, în general, Moldova trebuie să fie pregătită. Nu doar acum, chiar dacă sunt situații de criză, trebuie să fie pregătiți și să aibă loc diferite instruiri ale populației, cum să reacționeze în diferite situații de criză”, a declarat parlamentarul la o emisiune de la Radio Moldova.

Totodată, Carp a reproșat direct Ministerului Afacerilor Interne că sistemul MD-Alert nu e funcțional nici până acum.

„Noi, din păcate, avem o problemă. Ministerul Afacerilor Interne, până la etapa actuală, încă nu avem MD-Alert pus în funcțiune. Și asta în condițiile când avem un război la hotar de cinci ani de zile, survolează spațiul aerian practic o dată la două-trei zile în ultimul timp. Deci noi nu avem pus MD-Alert încă în funcțiune”, a afirmat Lilian Carp.

Solicitat de Omniapres să comenteze aceste declarații, MAI a subliniat că implementarea sistemului presupune participarea mai multor instituții, parteneri de dezvoltare și operatori de comunicații electronice.

„Este firesc ca Parlamentul Republicii Moldova, prin reprezentanții săi și comisiile parlamentare de profil, să solicite informații și clarificări privind gestionarea domeniilor de importanță majoră pentru siguranța națională”, se arată în răspunsul ministerului.

Potrivit MAI, proiectul MD-Alert, finanțat cu sprijinul Băncii Mondiale, se află încă în etapa pregătirii procedurilor de achiziție și a documentației tehnice. Instalarea echipamentelor, configurarea programelor informatice, testele și instruirea personalului sunt planificate pentru anul 2027.

„Conform planificării actuale, modulele de bază ale MD-ALERT ar urma să devină funcționale către sfârșitul anului 2027”, precizează ministerul.

Astfel, deși necesitatea unui asemenea sistem este discutată în Parlament cel puțin din 2023, populația ar urma să beneficieze de primele funcționalități abia peste aproximativ un an. După implementare, sistemul va fi transmis în gestiunea Centrului Național de Management al Crizelor.

O altă problemă semnalată de Lilian Carp este starea adăposturilor de protecție civilă. Parlamentarul a recunoscut că unele sunt într-o situație deplorabilă și necesită investiții majore, iar în anumite localități exercițiile de apărare civilă nu au mai fost organizate din perioada sovietică.

„Unele sunt în condiții bune, unele necesită investiții suplimentare. Unele se află într-o situație deplorabilă și trebuie investiții mari”, a declarat Carp.

El a admis că măsurile de pregătire a populației și de îmbunătățire a infrastructurii de protecție civilă trebuiau luate încă de la începutul războiului din Ucraina.

„Deci aceste lucruri trebuiau făcute chiar de la începutul războiului. Nu neg acest lucru. Și am spus că eu am tot întrebări față de unii miniștri: de ce nu s-au implementat?”, a afirmat deputatul.

În răspunsul pentru Omniapres, Ministerul Afacerilor Interne confirmă că multe adăposturi sunt degradate, dar precizează că nu le administrează direct.

„Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a realizat cartografierea adăposturilor și a întocmit un raport de constatare privind starea tehnică a acestora, inclusiv gradul de degradare în care se află multe dintre ele”, comunică MAI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul explică faptul că adăposturile se află, după caz, în administrarea autorităților publice centrale și locale, a instituțiilor publice, a agenților economici sau a unor entități private. Potrivit legislației, administratorii sunt cei care trebuie să asigure întreținerea, dotarea și pregătirea construcțiilor pentru adăpostirea populației.

#critici #Lilian Carp #MAI