Deşi în ţara lor nu le folosesc, deoarece sunt periculoase, potrivit normelor UE, francezii continuă să exporte pesticide în alte state. O anchetă jurnalistică a dezvăluit faptul că mai multe companii franceze profită de o scăpare juridică pentru a exporta în diferite ţări produse fitofarmaceutice interzise de legilaţia europeană, din cauza efectelor nocive asupra sănătăţii şi mediului, scrie Agerpres.

Chiar dacă producerea, depozitarea şi traficul produselor fitofarmaceutice interzise de UE repezintă infracţiuni, potrivit unei legi franceze care a intrat în vigoare din data de 1 ianuarie 2022, textul actului normativ nu interzice şi exportul substanţelor active care intră în componenţa produselor fitofarmaceutice.

„E ca şi cum ai interzice pâinea, dar nu şi grâul”, a concluzionat Martin Boudot, prezentatorul emisiunii „Vert de rage”, în cadrul căreia a fost prezentată ancheta jurnalistică. Potrivit datelor colectate de ONG-ul elveţian Public Eye, în anul 2023, Franţa a aprobat exportul a 7.294 de tone de pesticide interzise de Bruxelles.

Printre produsele interzise exportate de industria franceză figurează în principal picoxystrobin (3.000 de tone), un fungicid interzis din 2017, şi fipronil (1.400 de tone), un insecticid care provoacă decesul albinelor, potrivit ONG-ului Public Eye.

Emisiunea „Vert de rage” dedicată exporturilor franceze de pesticide interzise va fi difuzată în săptămânile următoare de postul francez de televiziune France 5, iar ulterior în alte ţări.

În ultima vreme, specialiştii avertizează tot mai des asupra efectelor catastrofale ale pesticidelor pentru organismul uman, studii recente indicând faptul că acestea pot crește riscul dezvoltării unor tipuri de cancer, inclusiv leucemie, limfom non-Hodgkin, cancer de vezică urinară, de colon, pulmonar și pancreatic.

Fermierii, lucrătorii agricoli și locuitorii din apropierea terenurilor agricole sunt cei mai expuși la riscul de cancer cauzat de pesticidele utilizate în agricultură, dar şi consumatorii.

„Periculos este efectul cumulativ, putem mânca salată și roșii care sunt contaminate, dar putem mânca și alte fructe care să fie la rândul lor contaminate. E greu de spus o cantitate, pentru că discutăm de un efect cumulativ. Noi nu mâncăm doar un anumit fruct sau o anumită legumă și nici analizele nu fac referire doar la un anumit tip de fruct/legumă. Dar efectul cumulativ vizează interacțiunea acestora cu organismul uman”, declara recent șeful disciplinei de toxicologie din cadrul Universității de Medicină „Carol Davila”, medicul român Radu Țincu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #Franta #pesticide

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.