Mai mulți preoți din nordul țării au ajuns în vizorul poliției, după ce au fost implicați în agitație electorală, deși, conform legii, biserica trebuie să rămână separată de stat și neutră din punct de vedere politic. Cazuri similare au fost înregistrate în municipiul Bălți și raionul Râșcani. „Avem în prezent trei cazuri în nordul țării, în care preoți sau reprezentanți ai bisericii s-au implicat în campania electorală. Două dintre acestea au avut loc în municipiul Bălți, iar unul în raionul Râșcani”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), pentru TRM.

Șeful IGP a explicat că oamenii legii au înregistrat și anchetează fiecare caz în parte: „În acest moment, ne sunt cunoscute trei cazuri, care sunt documentate de poliție. Dacă sunt și altele, unde în cadrul lăcașelor sfinte se desfășoară astfel de acțiuni, noi recomandăm cetățenilor, reprezentanților mass-media să ne comunice, să ne sesizeze, pentru a asigura procesul de documentare ulterior”.

Contactat pentru o reacție, episcopul Ioan Moșneguțu, vicar al Mitropoliei Moldovei, nu a răspuns apelurilor. Recent, într-o declarație pentru „Teleradio-Moldova”, Moșneguțu a subliniat că Biserica Ortodoxă din Moldova condamnă implicarea preoților în politică, afirmând că amvonul trebuie să fie folosit exclusiv „pentru a vorbi despre Hristos, Evanghelie și cele sfinte”. El a reiterat că preoții au o interdicție clară de a se implica în politică și nu au nicio binecuvântare pentru asemenea acțiuni.

Premierul Dorin Recean a reacționat la cazurile de implicare a instituțiilor ecleziastice în campanie, subliniind că biserica ar trebui să se concentreze pe „sufletele oamenilor”, și nu pe politică. „Biserica este o instituție aparte. Noi suntem un stat laic și ne dorim foarte mult biserica să se ocupe de proiecte sociale, îngrijirea de sufletele oamenilor. Cu siguranță, noi nu ne dorim ca biserica să se implice în politică sau alte lucruri decât cele pentru care biserica este menită să se ocupe.”

Pe 21 septembrie curent, la o zi de la lansarea campaniei electorale pentru scrutinele din octombrie, părintele Pavel Petrov, care este parohul Bisericii „Sfântul Mina” din Bălți, a fost filmat în timp ce făcea campanie împotriva referendumului privind aderarea la UE în timpul predicii de după Liturghie. La câteva zile distanță, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, s-a angajat deschis să facă campanie electorală pentru un candidat la alegerile prezidențiale. Acesta a îndemnat clericii din regiune să susțină un candidat anume, în timpul unui sobor preoțesc.

Reamintim în acest context că, recent, mai mulți preoți din Republica Moldova au plecat în pelerinaje în Federația Rusă. Se presupune că acestea ar fi fost finanțate de Patriarhia de la Moscova și oligarhul fugar Ilan Șor. O investigație jurnalistică arată că aceștia ar fi mers în pelerinaje pentru „instrucțiuni” și bani pentru biserică, în schimbul promovării mesajelor anti-UE și anti-guvernare. Mitropolia Moldovei a negat că pelerinajele ar avea substrat politic.

Efectuarea agitației electorale inclusiv de către reprezentanții cultelor religioase sau reprezentanții acestora, desfășurată inclusiv în lăcașele de cult, în cadrul campaniei electorale, se sancționează cu amendă de 3500 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Marchel face propagandă electorală pentru Furtună în timpul slujbelor: O femeie firavă, creștină, soție cinstită

#agitatie electorala #Alegeri prezidentiale #biserica #preoti

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.