Republica Moldova nu va relua, în condițiile actuale, achizițiile de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan (MGRES). Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că energia produsă acolo nu mai este competitivă ca preț, iar revenirea la acest furnizor ar implica și riscuri legate de gaze, sancțiuni și funcționarea pieței energetice.
Potrivit lui Junghietu, energia de la Cuciurgan era considerată ieftină în trecut deoarece centrala funcționa cu gaze livrate de Gazprom, pentru care regiunea transnistreană nu achita. Între timp, cantitatea de gaze disponibilă pentru regiune a scăzut de la aproximativ 5,7 milioane de metri cubi pe zi la 2,5–3 milioane de metri cubi.
Ministrul susține că, dacă MGRES ar cumpăra acum gaz la prețul pieței pentru a produce energie pentru malul drept, costurile ar fi mult mai mari.
Pentru producerea unui MWh de energie electrică, centrala consumă aproximativ 3 MWh de gaze. La un preț de circa 60 de euro/MWh pentru gaze, plus cel puțin 5 euro pentru transport, doar combustibilul ar costa aproximativ 195 de euro pentru fiecare MWh de electricitate. Cu toate costurile de funcționare, estimarea ajunge la aproximativ 220 de euro/MWh.
Prin comparație, în luna iulie, Energocom a procurat energie din surse interne și din import la un preț mediu ponderat de 133,86 euro/MWh. Astfel, potrivit ministrului, cumpărarea gazelor la prețul pieței și producerea energiei la MGRES ar fi considerabil mai scumpă decât energia procurată în prezent.
O altă variantă ar fi folosirea cărbunelui, însă și aceasta ar necesita investiții mari. Grupurile centralei au fost proiectate pentru antracit de calitate înaltă din Donbas, iar un singur grup poate consuma aproximativ 1.000 de tone de cărbune pe zi.
Adaptarea cazanelor pentru un alt tip de cărbune ar costa, potrivit estimărilor prezentate de Junghietu, aproximativ 9,5 milioane de euro pentru fiecare cazan. Reparațiile centralei ar necesita alte 20–30 de milioane de euro, iar lucrările ar putea dura între nouă și 12 luni.
Un alt argument invocat de ministru este situația companiei care controlează MGRES. Centrala este controlată de Inter RAO UES, companie rusă inclusă pe lista entităților vizate de măsuri restrictive ale Uniunii Europene.
Junghietu mai spune că MGRES ar trebui să respecte aceleași reguli ale pieței energetice ca orice alt furnizor. Este vorba despre grafice de livrare, notificări comerciale, echilibrarea sistemului și decontarea dezechilibrelor.
Ministrul atrage atenția și asupra faptului că Republica Moldova încearcă să-și reducă dependența de MGRES prin dezvoltarea producției interne, a interconexiunilor cu România și a capacităților de stocare.
În același timp, Junghietu susține că energia regenerabilă produsă în Moldova poate ajunge la prețuri apropiate de cele care erau considerate avantajoase la Cuciurgan. La licitațiile pentru noi capacități, prețurile au fost de aproximativ 67 și 62 de euro/MWh pentru energia eoliană și circa 59 de euro/MWh pentru energia solară.
„Astăzi putem construi în Republica Moldova capacități noi de producere a energiei regenerabile la prețuri comparabile cu ceea ce numeam cândva „energia ieftină de la Cuciurgan”… Nu înseamnă că Ministerul Energiei exclude din principiu orice opțiune. În energie, circumstanțele și riscurile se pot schimba, iar responsabilitatea noastră este să analizăm permanent toate soluțiile care pot asigura securitatea aprovizionării și cel mai bun cost pentru consumatori. Dar, în condițiile de astăzi, răspunsul privind reluarea achizițiilor de la MGRES este nu. Nu din considerente ideologice, ci din motive foarte concrete: nu există suficiente gaze, producerea din gaze cumpărate la prețul actual nu este competitivă, alternativa cărbunelui este dificilă și costisitoare, există riscuri legate de sancțiuni, iar orice eventual furnizor trebuie să respecte regulile pieței energetice din Republica Moldova”, a subliniat ministrul.
Din data de 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 30 de zile. În ultimele săptămâni, autoritățile au cerut populației să reducă consumul de energie în orele de vârf, după ce temperaturile ridicate și producția redusă au dus la apariția unor riscuri de deficit.
