Profesoara de la liceul „Anton Cehov” din Chișinău care promova în discuțiile sale cu elevii mai multe falsuri și propagandă pro-Kremlin ar putea fi demisă. O investigație internă, demarată de Consiliul de Etică al instituției, indică faptul că aceste discuții au avut loc în 2023, la o pauză, și nu la prima lecție din noul an de studii cu tema „Împreună pentru pace”, transmite Radiomoldova.md.

Directoarea instituției de învățământ a declarat că ancheta în cazul profesoarei acuzate este în desfășurare și condamnă aceste acțiuni. De asemenea, ea a mai adăugat că profesoara a scris o explicație în care a precizat că discuțiile au avut loc anul trecut în timpul recreației, pornind de la niște întrebări ale elevilor.

„Noi acum verificăm dacă corespund faptele despre care vorbește doamna. Neapărat, chiar dacă au avut loc anul trecut, asta nu înseamnă că noi ne permitem să vorbim cu elevii anul trecut, dar nu ne permitem să vorbim anul acesta. Cadrul didactic în timpul procesului educațional trebuie să-și desfășoare activitatea conform obligațiilor profesionale”.

Șeful adjunct al Direcției Generale Educație din Chișinău, Andrei Pavaloi, a declarat că acum se discută cu elevii pentru a elucida situația, iar profesoara ar putea fi demisă, în cazul în care faptele se vor adeveri. Potrivit sursei citate, decizia finală urmează să fie luată săptămâna aceasta de Consiliului de Etică al liceului, a menționat Andrei Pavaloi.

„Anterior, am avut mai multe acte emise, ordine, circulare, prin care am atenționat directorii despre subiectele ce țin de geopolitică. Respectiv, la ziua de astăzi, am constatat că nemijlocit acțiunea a avut loc în luna mai a anului trecut de studii, în afara orelor. Discuția a început în timpul pauzei și a continuat în cadrul orei. Săptămâna aceasta, urmează să fie audiați elevii pentru a lua o decizie corectă. Respectiv, directorul, angajatorul cadrului didactic urmează să ia o decizie la propunerea comisiei de etică”, a spus Pavaloi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că săptămâna trecută Ministerul Educației și Cercetării a declarat că s-a autosesizat referitor la cazul unei profesoare de la un liceu din capitală care ar fi transmis mai multe mesaje propagandistice în cadrul primei lecții a acestui an școlar.

AUDIO Declarații șocante ale unei profesoare din Chișinău. Promova în discuțiile cu elevii falsuri și propagandă

#Chisinau #demisie #liceu #profesoara #propagandă

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.