Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Simbolul toamnei din Moldova – un bostan de 800 de kilograme, din grădina agricultorului Vasile Spânu

29 Sept. 2024, 20:02
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
29 Sept. 2024, 20:02 // Societate //  Elena Putregai

Cel mai mare bostan din țară a ajuns și în acest an la festivalul Bostaniada. Potrivit postului public tv, vedeta ediției din acest an a fost un uriaș portocaliu de 800 de kilograme, care a captat toate privirile și a impresionat vizitatorii, devenind un simbol al succesului agricol local. La tradiționalul festival, oamenii s-au bucurat de o varietate de activități, inclusiv o expoziție colorată de bostani și un târg cu lucrări artizanale. Bostaniada își propune an de an să promoveze tradițiile populare, să valorifice artiștii autohtoni, meșterii populari, agenții economici și producătorii locali.

Cel mai mare bostan cu greutatea de 800 de kilograme a crescut în grădina lui Vasile Spânu, din satul Drăsliceni, raionul Criuleni. Bărbatul spune că a ajuns la un astfel de rezultat datorită îngrijirii corespunzătoare și anume administrarea regulată a îngrășămintelor. Anul trecut, Vasile a participat la festival cu un bostan de 700 de kilograme.

„La început, primul dovleac cu care am participat a fost de 82 de kilograme și în fiecare an am depășit propriul record. Eu am toate sfaturile de la colegii din Statele Unite ale Americii, care se ocupă, la ei este o tradiție deja cum se cresc dovlecii, au trimis și o carte după care m-am orientat”, a relatat Vasile Spînu, agricultor.

Agricultorul a avut și un ajutor fidel, vorbim de fiul său pe care îl cheamă tot Vasile. „Am urmărit să îi dau apă, să îi dau îngrășăminte și să vedem așa să nu fie uscat”, a spus băiatul.

Bucatele tradiționale și vinul ales au fost nelipsite de la eveniment. „Ca în fiecare an sunt pregătită cu deliciul festivalului, cu bostanul nostru copt, dulcișor, cu toate ingredientele. De când acest festival este, până acum era la Lozova, dar acum este la noi, ne bucurăm de această atmosferă frumoasă”, a spus Zinaida Perju, participantă.

„Avem must, muscat, de lidie, vin avem de anul acesta, tot de casă. – Bostanii tot sunt de casă? – Da, da. De la începutul Bostaniadei când a fost la Lozova primul an, nu e an să nu participăm”, a povestit Nicolae Lozovanu.

Printre meșterii populari prezenți la festival se numără și Nadejda Cioban. Femeia a prezentat publicului articole vestimentare tradiționale.

„Astăzi am venit cu drag pentru prima dată la festivalul Bostaniada, am venit cu broderii, costume populare și vrem să reînviem memoria bunicilor, să aducem trecutul aici în prezent. Facem tot felul de broderii, șervețele, torbițe, pernuțe, ce putem face aceea facem, trăistuțe”, a menționat Nadejda Cioban, meșter popular.

Vizitatorii au rămas impresionați de decorul festivalului. Unii nu au ezitat să cumpere bostani. „Suntem cu o impresie bună, vreau să fie mai multă lume și să rămânem frapați până la urmă”; „Suntem prima dată, e foarte frumos. E aranjat bine, sunt lucruri frumoase și la noi în Moldova”; „Am procurat să decorăm masa în casă. Uite ce frumos! Hai să luăm așa! În general eu decorez în toate sezoanele și la toamnă și primăvara și de Crăciun în casă”, au relatat vizitatorii.

„În fiecare an încercăm să se deosebească cu ceva festivalul decât cele din anii precedenți, în acest an avem într-adevăr cel mai mare dovleac care a crescut până acum în Republica Moldova. An de an, încercăm să educăm cultura turismului, să încercăm să facem rai din ce avem”, a subliniat Diana Rencheci, organizator.

Festivalul „Bostaniada” a ajuns la cea de-a 13-a ediție. Scopul principal al evenimentului este susținerea agriculturii și creșterii bostanilor, promovarea beneficiilor culinare ale dovleacului și propagarea turismului local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.