Oamenii au devenit tot mai vulnerabili în fața virusurilor și bacteriilor. Parcă se îmbolnăvesc tot mai des și tot mai grav. Specialiștii spun, însă, că raportul om-virus a rămas teoretic același. Ceea ce riscă să încline balanța în favoarea virusurilor sunt tocmai deciziile greșite ale oamenilor. Între om și microorganisme este o competiție permanentă de câteva milioane de ani. Iar miza este una deosebit de importantă: supraviețuirea. În ultimul deceniu, spun specialiștii, comportamentul și deciziile oamenilor fac virușii și bacteriile mai puternice decât ar trebui să fie în mod normal.
Rezistența la antibiotice ar putea cauza peste 39 de milioane de decese până în 2050
Mulți oameni se întreabă de ce în ultimii ani răcesc parcă mai des, boala trece mai greu și se manifestă mai intens, cu simptome grave. Ceea ce înclină balanța tot mai mare în favoarea virușilor este stilul de viață al omului modern, obiceiurile sale, modul de a abuza de medicamente, în special de antibiotice. Iar la toate acestea se adaugă capacitatea extraordinară de adaptare a virusurilor și bacteriilor care încearcă să fie mereu cu un pas în fața sistemului nostru imunitar.
Specialiștii spun că microorganismele precum virusurile sau bacteriile sunt niște mecanisme specializate în supraviețuire. Pentru a reuși acest lucru ele caută în permanență o gazdă la care să se adapteze perfect. În plus, această luptă pentru supraviețuire le obligă să fie mereu cu un pas înaintea „gazdei”, în cazul nostru, cu organismul uman, tocmai pentru a putea pătrunde și trece de sistemul imunitar.
„Este practic o comeptiție între sistemele celor două entități, organismul uman care este evident într-o continuă transformare, și componentele virale sau bacteriene care și ele țin pasul cu modificările din jurul lor. Scopul bacteriilor dar și al virușilor este acela de a rezista și de a se perpetua, astfel încât își vor modifica permanent structurile ca să reziste la orice încercare a noastră de a-i elimina. Și noi evoluăm ca și organism dar ca și metode medicale de dioagnostic și tratament , dar trebuie să fim conștienți că și ”concurența”, adică acele entități pe care încercăm să le ținem sub control pentru a nu provoca niște boli grave, se dezvoltă la fel de repede, uneori mai repede decât mecanismele noastre de apărare. Suntem clar inferiori vitezei de adaptare a microorganismelor ”, spune Irina Alecu, medic epidemiolog în cadrul DSP Botoșani, România.
Super-bacteriile create de abuzul de antibiotice
Dacă timp de câteva milioane de ani, omul și microorganismele au supraviețuit echitabil, în această acerbă concurență a adaptării, virușii și bacteriile încep să câștige teren, mai ales în ultima decadă. Iar de vină sunt oamenii. Și în special abuzul acestora de antibiotice. De multe ori atunci când se îmbolnăvesc, oamenii apelează imediat la antiobiotice, fără să știe dacă au o infecție virală sau bacteriană. În cazul virușilor antibioticele nu au niciun efect. Doar pentru a ucide bacteriile sunt utile. Însă nu există antibiotic universal, fiecare medicament de acest tip, are acțiune specifică pe un anumit tip de bacterie. Luate cu inconștiență și fără sfatul specialistului, antibioticile pot crea „moștrii”. Este vorba despre super-bacterii, microorganisme care din dorința și necesitatea de a supraviețui se adaptează și devin rezistente la orice antibiotic.
„În ultimii 10 ani, cu o creștere în ultimii cinci ani, observăm o nouă alertă mondială: cea a rezistenței microorganismelor la antibiotice. Deja, tot mai multe microorganisme sunt total rezistente la tot ceea ce cunoaștem noi din punct de vedere al antibioticelor”, adaugă Irina Alecu. Sunt situații dramatice în care efectiv medicii nu mai au ce să facă pentru un pacient. „ Devin mortale, ne invadează. În momentul acela suntem în șah mat și am pierdut lupta cu microorganismul panrezistent”, spune specialistul botoșănean.
Virusurile sunt la fel de adaptabile ca bacteriile. Dacă la aceștia nu se poate vorbi de o rezistență la antibiotice, virușii speculează orice slăbiciune a organismului uman, orice transformare, pentru a se adapta și pătrunde în sistem. ”În cazul infecțiilor virale apare aceea adaptare sezonieră , odată la condițiile de mediu și a doua la toate modificările din organismul uman. Noi ca și entități clar ne modificăm, nu vizibil cu ochiul liber, dar în interiorul nostru este o altă componență de vitamine, de minerale, de proteine. Acest lucru este ușor sesizat de virusuri și vor face totul pentru a se adapta.”, declară medicul epidemiolog.
Pe lângă consumul de antibiotice total aiurea, omul modern are un stil de viață tot mai nesănătos. Consumă alimente care-i fac mai mult rău decât bine și este sedentar. Pentru ca sistemul nostru imunitar, principala barieră împotriva microorganismelor, să funcționeze corect, trebuie să consumăm alimente bogate în vitamine și minerale. „Este nevoie de o alimentație bogată în vitamine și minerale. Este nevoie de vitamina C din legume și fructe. Avem nevoie de nutrienți, nu de dulciuri, nu de alimente procesate sau snacks-uri“, spune medicul Cornel Saradan, de la Compartimentul de Prevenție din cadrul Direcției de Sănătate Botoșani. Evident, spun specialiștii, avem nevoie și de proteine și grăsime sănătoase. Pe scurt, o dietă echilibrată, fără alimente procesate. În plus, avem nevoie de odihnă, adică 7-8 ore de somn pe noapte, la care adăugăm și o hidratare corespunzătoare.
Mișcarea este deasemenea esențială. Pe fondul unei vieți stresante, sedentare și cu alimentație puțin sănătoasă, sistemul imunitar nu poate face eficient față virușilor și bacteriilor, „inamicii” perfect adaptați pentru a ne invada.
„Stilul de viață mai puțin sănătos, faptul că nu mai facem destul de multă mișcare , pentru că mare parte din activitățile noastre sunt sedentare, interioare, la birou, ne deplasăm cu mașina, clar că și componenta musculară care are la bază proteine, minerale și multe altele, nu mai este atât de importantă. Alimentația care nu întotdeauna reușim să o facem să fie echilibrată și să acopere toate nevoile nutriționale, produce în timp o uzură a organismului. Și atunci toate acestea cumulate clar că ajută un virus sau o bacterie să pătrundă mai ușor în organism.”, spune Irina Alecu.
Iar într-un organism slăbit din punct de vedere al nutrienților și al rezistenței la boală, microorganismele pot da mari bătăi de cap.
Vaccinurile, singurii aliați
Specialiștii spun că vaccinurile sunt un aliat de încredere împotriva unor microorganisme, precum virușii.
„Dacă vorbim de acele preparate pentru care avem vaccin, adică vaccinare gripală, antipneumococică, antirujeolică, toate cele care le avem pe piață sunt într-adevăr de mare ajutor. Practic ele antrenează organismul să producă în sistemul nostru imunitar anticorpii necesari care să lupte cu virusul. În cazul bacteriilor este însă mai greu”, adaugă Irina Alecu.
Specialiștii spun că pentru vaccinurile de rutină, printre cele menționate de medicul Irina Alecu, orice persoană se poate prezenta la medicul de familie. Acolo va primi doza necesară.
