Doi candidați la prezidențiale – Octavian Țîcu, susținut de Blocul „Împreună” și independentul Tudor Ulianovschi – au dat start oficial campaniilor electorale în ziua de duminică, 29 septembrie curent. Independenta Irina Vlah – cât pe ce. Ea a acuzat poliția și pe președinta Maia Sandu, contracandidată, că i-au îngrădit lansarea.

Candidatul blocului „Împreună” la alegerile prezidențiale, istoricul Octavian Țîcu, s-a lansat în campania electorală în scuarul Parlamentului, alături de membrii celor trei partide (Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor) care-l susțin la alegeri.

Potrivit Europei Libere, Țîcu a promis un proces accelerat de integrare europeană și a vorbit despre colaborarea cu instituțiile Nord-Atlantice pentru „asigurarea păcii și apărării R. Moldova” și dotarea armatei naționale.

Fost deputat și ex-lider al Partidului Unității Naționale, formațiune unionistă, Țîcu a criticat actuala guvernare, în special pentru reforma justiției, care potrivit lui este „în faliment”, și pentru economia slabă.

În programul de prezidențiabil, candidatul blocului „Împreună” promite politici pentru spor demografic, o economie de piață competitivă și soluționarea conflictului transnistrean prin „politici de condiționalitate democratică față de regimul separatist”.

Octavian Țîcu

Tudor Ulianovschi

Ulianovschi promite o „Moldovă normală” Independent candidează la alegerile prezidențiale și Tudor Ulianovschi, ex-ministru de Externe în cabinetul condus de democratul Pavel Filip. El s-a lansat în campanie tot duminică, pe 29 septembrie, într-o sală de evenimente din Chișinău, promițând „o Moldovă normală”. Prezentându-și programul electoral, a menționat că va negocia integrarea europeană a R. Moldova doar prin „promovarea interesului național”.

În discursul său, Ulianovschi a mai spus că „o Moldovă normală este o Moldovă tradițională, nu a părintelui 1 și 2”. Fostul ministru de Externe a vorbit despre investiții în educație, construcții de fabrici și uzine, dar și că va aduce în R. Moldova gaze și energie electrică ieftină.

Din echipa lui Ulianovschi fac parte și fostul ministru al Agriculturii, Vasile Bumacov, unionistul Vlad Bilețchi, ex-lider al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) Moldova, dar și fostul deputat român, Constantin Codreanu, care e și șeful de campanie al lui Ulianovschi.

Irina Vlah

Vlah a vrut să se lanseze în campanie la Naslavcea Să se lanseze în campania electorală duminică planificase și fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, candidată independentă, desemnată la aceste alegeri de un grup de cetățeni. Evenimentul trebuia să aibă loc în apropiere de localitatea Naslavcea, pe platforma de observație „Inima Nistrului”, care se află la frontiera cu Ucraina.

Înainte de începerea evenimentului, Vlah a acuzat-o pe rețelele de socializare pe actuala președintă Maia Sandu, și ea candidată la prezidențiale, și poliție că nu i-au permis accesul ei „și celor câteva sute de oameni veniți să o susțină”.

Reprezentanții Poliției Naționale au condamnat acuzațiile Irinei Vlah, calificându-le drept nefondate și manipulatorii, și spun că polițiștii nu ar fi intervenit și nici nu ar fi „comunicat cu persoanele care se aflau acolo”. Fosta bașcană nu a precizat deocamdată cum își va continua lansarea în campanie.

La scurt timp, Poliția de Frontieră a transmis, într-un comunicat, că accesul în zona de frontieră este permis doar cu aviz prealabil, iar persoanele care nu au viza de domiciliu în regiune trebuie să obțină un permis de acces, precizând că aceste cerințe sunt valabile și pentru politicieni.

11 candidați au fost înregistrați de Comisia Electorală Centrală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Până acum, în campanie s-au mai lansat actuala președintă Maia Sandu (susținută de PAS), Alexandr Stoianoglo (susținut de Partidul Socialiștilor), Renato Usatîi (din partea Partidului Nostru), Vasile Tarlev (din partea Partidului Viitorul Moldovei), Andrei Năstase (candidat independent) și Natalia Morari (candidată independentă).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Irina Vlah #Octavian Ticu #Tudor Ulianovschi

Odesa, al treilea oraș ca mărime din Ucraina, va decide săptămâna aceasta dacă va susține un plan controversat de interzicere a limbii ruse în arte, scrie adevărul.ro.

Propunerea analizată de consilierii din Odesa își propune să suplimenteze restricțiile existente impuse limbii ruse de legislația națională.

Este deosebit de semnificativ deoarece Odesa este în mare parte vorbitoare de limbă rusă, deși interdicția ar afecta doar spațiile publice, iar utilizarea cotidiană a limbii ruse nu ar fi afectată, scrie BBC.

Pentru milioane de ucraineni, rusa este prima lor limbă, inclusiv pentru multe dintre trupele care apără țara în războiul cu Rusia. Însă ucraineana este singura limbă de stat și este vorbită de majoritate, iar unii văd rusa ca pe un instrument de influență rusă.

Propunerea din Odesa, care este ținta zilnică a atacurilor rusești cu drone și rachete, solicită oprirea completă a conținutului în limba rusă în muzică și literatură, pe străzi, parcuri, instituții publice și locuri de artă și divertisment administrate de stat. De asemenea, ar recomanda interzicerea în spațiile private.

Într-un oraș renumit pentru scriitorii și muzicienii de limbă rusă, propunerea a stârnit pasiuni puternice.

Interdicția s-ar extinde în spațiile publice la cântece vechi din Odesa, cunoscute aproape universal în fosta Uniune Sovietică. Toate cărțile în limba rusă ar fi scoase din bibliotecile publice. În prezent, acestea pot fi expuse, dar nu la vedere.

„Limba rusă este o armă a Rusiei și trebuie să încercăm să remediem acest lucru”, spune avocatul din Odesa, Artem Kartashov, care a consiliat autoritățile locale cu privire la un program oficial de „decolonizare” a orașului de moștenirea sa istorică rusească.

„Rușii încearcă să deconstruiască identitatea și influența ucraineană, în special asupra tinerilor, pentru că aceștia cresc într-un mediu vorbitor de limbă rusă.”

Însă actorul comic Boris Barsky, unul dintre cei mai cunoscuți artiști din Odesa, spune: „Limba rusă nu este doar limba lui Putin, ci este limba scriitorilor precum Dostoievski și Bulgakov. Cine beneficiază de a pune oameni împotriva altor oameni care iubesc Ucraina la fel de profund, doar că o iubesc într-o altă limbă? Doar Putin beneficiază de asta.”

Președintele rus Vladimir Putin a făcut adesea referire la ceea ce el descrie în mod fals drept represiune a minorității vorbitoare de limbă rusă din Ucraina ca fiind una dintre justificările sale pentru lansarea invaziei sale în țară.

Rusa și ucraineana sunt strâns înrudite, dar distincte în multe privințe. Mulți locuitori ai Ucrainei vorbesc un amestec al celor două, cunoscut sub numele de surjyk.

Rusa este limba maternă a președintelui Volodimir Zelenski, pe care a folosit-o adesea în campania sa electorală, dar de atunci a folosit doar ucraineana în public.

Însă o lege din 2019 impune utilizarea limbii ucrainene în multe contexte publice și profesionale, inclusiv în educație, servicii publice și relații cu clienții.

Lucrătorii care interacționează cu publicul – inclusiv chelnerii, vânzătorii și medicii – trebuie să se adreseze clienților sau pacienților inițial în ucraineană, deși ulterior pot trece la limba rusă dacă clientul preferă acest lucru.

Teatrul Mask din Odesa, condus de Barsky, a fost amendat pentru încălcarea legislației, inclusiv pentru utilizarea limbii ruse în materialele publicitare. O inspecție ulterioară a constatat și alte încălcări, cum ar fi un semn de cafenea cu cuvântul rusesc pentru cafea.

Noua propunere lingvistică – similară cu una deja în vigoare în capitala Kiev și în alte câteva orașe – ar îndemna, dar nu ar obliga spațiile private, inclusiv magazinele și cafenelele, să adopte interdicția.