Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0.2021%
  • USD
    17.0881
    -0.5676%
  • RUB
    0.2050
    1.3171%
  • RON
    3.8050
    0.0841%
  • UAH
    0.3831
    -0.3393%

Toate știrile

21 august 2026

COVID-19 poate crește riscul de atacuri de cord, accident vascular cerebral și decese timp de trei ani după infecție

10 Oct. 2024, 08:09
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
10 Oct. 2024, 08:09 // În Lume //  Redacția Realitatea

COVID-19 ar putea fi un factor de risc puternic pentru atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale timp de trei ani după o infecție, sugerează un nou studiu amplu.

Potrivit CNN, studiul a fost publicat miercuri în revista medicală Aterosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology. Acesta s-a bazat pe fișele medicale de la aproximativ un sfert de milion de persoane, care au fost înscrise într-o bază de date mare numită „UK Biobank”. Cercetătorii au identificat mai mult de 11.000 de persoane care au avut un test de laborator pozitiv pentru Covid-19 documentat în dosarele lor medicale în 2020.

Aproape 3.000 dintre aceștia au fost spitalizați pentru infecțiile lor. Ei au comparat aceste grupuri cu mai mult de 222.000 de alte persoane din aceeași bază de date care nu aveau un istoric de COVID-19 în același interval de timp.

Persoanele care au fost infectate cu coronavirus în 2020, înainte de a exista vaccinuri care să atenueze infecția, au prezentat un risc de două ori mai mare de a suferi un eveniment cardiac major, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral sau deces timp de aproape trei ani după îmbolnăvire, comparativ cu persoanele care nu au fost testate pozitiv, a constatat studiul. Potrivit medicilor cercetători, dacă o persoană a fost spitalizată pentru infecția sa, indicând un caz mai sever, riscul unui eveniment cardiac major în a fost chiar de peste trei ori mai mare, decât pentru persoanele fără SARS-CoV–2

Mai mult, pentru persoanele care au trebuit să fie spitalizate, COVID părea să fie un factor de risc la fel de puternic pentru viitoarele atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale ca diabetul sau boala arterială periferică sau PAD.

În mod îngrijorător, studiul a constatat că riscurile cardiace crescute cauzate de infecție nu par să scadă în timp.

„Nu există niciun semn de atenuare a acestui risc. Aceasta este de fapt una dintre cele mai interesante, cred eu, surprinzătoare constatări”, a declarat autorul studiului, dr. Stanley Hazen, care conduce departamentul de Științe Cardiovasculare și Metabolice de la Cleveland Clinic.

„Această constatare este izbitoare și pare să fie unică pentru COVID-19”, a declarat dr. Patricia Best, cardiolog la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota.

Ce rol are grupa sanguină

Potrivit specialiștilor, grupa sanguină pare să joace, de asemenea, un rol în ceea ce privește probabilitatea ca o persoană să aibă COVID. Persoanele cu sânge de tip O par să fie un pic protejate și în acest caz.

În noul studiu, persoanele cu sânge de tip O care au fost spitalizate pentru COVID nu prezentau un risc la fel de ridicat de atac de cord sau accident vascular cerebral ca cei cu grupe de sânge A, B sau AB.

Cercetătorii cred că gena care codifică grupa sanguină poate juca un rol în riscul crescut de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale după COVID, dar nu sunt siguri exact cum.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiul a adus și câteva vești încurajatoare. Persoanele care au fost spitalizate pentru COVID, dar care au luat, de asemenea, aspirină în doze mici, nu au avut nicio creștere a probabilității unui atac de cord sau accident vascular cerebral ulterior. Aceasta înseamnă că riscul poate fi atenuat, a spus dr. Hazen.

„Bolile cardiace și evenimentele cardiovasculare sunt încă ucigașul numărul unu în întreaga lume”, a spus el.

Dr. Hazen a spus că acum, atunci când consultă pacienții, se asigură că îi întreabă despre istoricul lor COVID. „Dacă ați avut infecția coronavirus, trebuie să fim deosebit de atenți să ne asigurăm că facem tot posibilul pentru a vă reduce riscul cardiovascular”, a spus specialistul.

Acest lucru include controlul tensiunii arteriale și al colesterolului și, eventual, luarea unei aspirine zilnice.

Realitatea Live

21 Aug. 2026, 14:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
21 Aug. 2026, 14:27 // Slider //  Realitatea.md

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.