Ajutorul de 1,8 miliarde de euro de la UE este rezultatul unui an de muncă al funcționarilor implicați în procesul de negociere a aderării Moldovei la Uniunea Europeană, precizează Cristina Gherasimov. Conform declarațiilor făcute de viceprim-minsitra pentru integrare, peste 400 de milioane de euro vor reprezenta componenta de grant.

Cu referire la restul sumei, care va constitui împrumuturi, Gherasimov a punctat că rata dobânzii va fi acoperită de creșterea economică. Banii sunt alocați pentru 3 ani, prin intermediul unui mecanism similar celui aplicat în privința statelor balcanice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Un 1,8 miliarde de euro are o componentă mare de granturi și are o componentă de împrumuturi. Va fi o rată extrem de avantajoasă, care să ne ajute să returnăm creditul din creșterea economică. Condițiile financiare urmează să fie publicate de Comisia Europeană.

Acest ajutor este rezultatul aproape a unui an de lucru, din momentul în care Comisia Europeană a propus Consiliului în decembrie anul trecut să deschidă negocierile de aderare, iar Consiliul a luat această decizie, iată de atunci s-au început eforturile pe care le-am depus atât la Bruxelles, cât și la Chișinău. Am avut multe vizite, acum este momentul când acest instrument a fost definitivat și a putut fi anunțat publicului”, a explicat Gherasimov.

Amintim că ajutorul de 1,8 miliarde de euro pentru Moldova a fost anunțat joi, 10 octombrie 2024, de către președinta Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, a menționat că resursele financiare urmează să fie folosite pentru interconexiuni energetice, construcția școlilor și spitalelor, consolidarea infrastructurii, dezvoltarea afacerilor și creșterea economiei naționale.

„Planul de creștere pentru Moldova”, anunțat de Ursula von der Leyen la Chișinău. UE ne alocă 1,8 miliarde de euro

#Cristina Gherasimov #Moldova #sprijin #UE #Ursula von der Leyen

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.