Moldova este un vecin important al Ucrainei și, probabil, nu ar fi o exagerare să spunem că, din cauza riscurilor interne de destabilizare și a agresiunii rusești, țara se află astăzi într-o zonă de pericol iminent, susține Dmitro Kuleba, ex-șeful diplomației ucrainene, într-un material publicat pe IPN. În opinia fostului ministru al Afacerilor Externe din țara vecină, este firesc că Moldova își vede viitorul în cadrul Uniunii Europene, deoarece aceasta este model regional de stabilitate și oportunități de dezvoltare economică.

Drumul către integrarea europeană rămâne dificil. Cu toate acestea, continuarea direcției de integrare în UE este vitală pentru a garanta securitatea și prosperitatea Moldovei. Renunțarea la acest curs ar însemna să rămâi într-o „zonă gri”, care duce la probleme grave, afirmă Kuleba.

„Integrarea europeană pentru Moldova nu este o alegere între Rusia și Occident, ci o alegere de sine. Nu ar trebui să existe nicio îndoială că lipsa unei perspective europene va crea un vid strategic, ce va fi umplut de Rusia, care nu este interesată de o dezvoltare pașnică și de succes a Moldovei. În plus, acest lucru va face Republica Moldova să fie influențată de alți jucători, care vor căuta să întărească dependența Chișinăului de factori externi, adesea nefavorabili”, transmite diplomatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Faptul că UE este singura cale pentru ca Moldova să aibă acces la resurse semnificative pentru dezvoltarea infrastructurii, reforme și modernizarea economiei, nici nu mai este nevoie de amintit, consideră politicianul de la Kiev. Kuleba crede că subvențiile directe sau ascunse din partea altor actori, care nu sunt interesați de suveranitatea și stabilitatea acestei țări, pot părea atractive, dar aceste fonduri nu vor fi destinate creșterii competitivității țării și integrării pe piețele globale.

„În acest scenariu ar putea apărea paradoxul cunoscut: țara primește resurse, dar rămâne la marginea dezvoltării regionale și internaționale, ceea ce va aprofunda problemele socio-economice, cum ar fi șomajul, nivelul scăzut de trai și emigrarea în masă. Moldova a trecut deja prin toate acestea, și Ucraina la fel. De aceea, integrarea europeană are o importanță atât de profundă.

Numai împreună, Ucraina și Moldova, ca membri ai Uniunii Europene, în parteneriat strâns, în primul rând cu România, vor putea crea un triunghi sigur de prosperitate în această regiune volatilă. În Ucraina, înțelegem bine problemele și provocările cu care se confruntă Moldova. Și îi dorim sincer prietenului și vecinului nostru să le depășească. Renunțarea la integrarea europeană și chiar incapacitatea de a ancora ferm acest curs în legislația și politicile sale nu va face decât să acutizeze aceste probleme, plasând țara într-o poziție de incertitudine strategică, unde ar putea deveni ostatică a conflictelor și manipulărilor externe. „Zona gri”, fără parteneri și aliați internaționali clari, va lăsa Moldova vulnerabilă la acțiuni agresive externe”, afirmă diplomatul.

Conform ex-ministrului de la Kiev, numai UE, cu politica sa comună de securitate și apărare, cu proiectele sale de infrastructură și accesul la o piață vastă, poate oferi Moldovei protecția fiabilă și sprijinul diplomatic de care va avea nevoie, în condițiile unei instabilități regionale și globale în creștere. Totodată, Kuleba este de părerea că acest lucru se întâmplă deja, iar un exemplu este crearea și dezvoltarea grupului de prieteni ai Moldovei în UE, care deja oferă țării un sprijin critic în domeniul securității și economiei.

„Prin urmare, trebuie să subliniem încă o dată: doar continuarea direcției de integrare în UE este calea spre creștere economică, investiții și întărirea securității Republicii Moldova. Asistența directă, implementarea standardelor europene de guvernare, lupta împotriva corupției, protecția drepturilor omului și statul de drept vor stimula reformele care vor asigura dezvoltarea Moldovei ca un stat european modern.

Nu am nicio îndoială că va veni ziua când Ucraina, alături de Moldova, va fi la Bruxelles nu ca oaspete invitat, ci ca membru cu drepturi depline la luarea deciziilor despre viitorul Europei și al popoarelor noastre. Aceasta va fi prima dată în multe secole când soarta țărilor noastre nu va fi decisă de alții, ci de noi înșine. Întrebarea este doar când se va întâmpla acest lucru.

Aici, trebuie să fim sinceri, multe nu depind de noi, ci de însăși UE. Trebuie să înțelegem că orice oprire sau tergiversare din partea noastră va fi folosită de scepticii extinderii pentru a încetini obținerea de către țările noastre a statutului de membru deplin. În acest moment, în istoria UE s-a creat o configurație unică, în care tema extinderii este din nou în prim-plan. Acum doi ani și jumătate, aceasta era o temă tabu printre jucătorii reali”, crede fostul ministru al Afacerilor Externe din țara vecină.

Atacul Rusiei asupra Ucrainei și depunerea cererii de aderare de către Kiev, împreună cu pașii hotărâți pentru realizarea acesteia, au schimbat fundamental peisajul și starea de spirit europeană, punctează diplomatul, menționând că Moldova a simțit momentul, a profitat de această șansă și și-a accelerat brusc eforturile de integrare europeană, iar pierderea acestui moment acum, după tot ceea ce a fost realizat, ar fi o greșeală de proporții istorice.

„Așadar, trebuie să fim vigilenți atât acasă, cât și în marea casă europeană, și să nu dăm nicio șansă unui scenariu negativ. Cea mai apropiată oportunitate de a preveni acest scenariu va fi în curând în Moldova, când alegătorii se vor îndrepta spre secțiile de votare. Trebuie să parcurgem acest drum cu demnitate și împreună. Pentru viitorul nostru comun”, conchide Kuleba.

#aderare la UE #Dmitro Kuleba #ministru de externe #Moldova #Ucraina

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.