Creşterea cererii globale de electricitate în 2021 şi 2022 va compensa scăderile provocate de criză şi va avea ca efect advers punerea în funcţiune a unor noi centrale pe cărbune, în special în Asia, ceea ce va duce emisiile de dioxid de carbon la niveluri record, anul viitor. Într-un raport privind piaţa de electricitate, publicat joi, IEA avertizează în legătură cu această evoluţie şi reaminteşte că este incompatibilă cu foaia sa de parcurs pentru combaterea schimbărilor climatice printr-un nivel zero de emisii nete de gaze cu efect de seră, până la mijlocul secolului.

Conform calculelor sale, după scăderea consumului de electricitate cu 1% anul trecut, recuperarea economică va determina un avans de 5% al consumului în 2021 şi de 4% în 2022. Acesta va veni în special din regiunea Asia-Pacific, acolo unde numai China va avea un aport de peste jumătate la consumul adiţional mondial în 2022.

Sursele regenerabile, care au avut o creştere de 7% în 2020, vor majora acest ritm la 8% în 2021 şi apoi vor trece la 6% în 2022. Însă acest avans nu va fi suficient pentru a răspunde cererii, acoperind doar jumătate din avansul cererii în cei doi ani. Combustibilii fosili vor acoperi o pondere de 45% în 2021 şi de 40% în 2022.

Dintre combustibilii fosili utilizaţi pentru producerea de electricitate, cărbunele, care generează cel mai mare nivel de carbon atunci când este ars, va fi principalul protagonist în această evoluţie.

Un vârf istoric al creșterii cererii de cărbune

După o scădere de 4,6% anul trecut, utilizarea acestuia se va majora cu 5% în 2021, ajungând astfel peste nivelul anterior crizei, şi va mai creşte cu 3% în 2022, când ar putea atinge vârful istoric.

În ceea ce priveşte gazele naturale, creşterea utilizării se va limita la 1% anul acesta şi la 2% în 2022. Totodată, producţia nucleară îşi va reduce influenţa, fiind aşteptat la un ritm de creştere de circa 1% în 2021 şi 2% în 2022.

Cu acest scenariu, emisiile de CO2 din sectorul de electricitate, care au scăzut doi ani la rând, cu 1% în 2019 şi cu 3,5% în 2020, vor reveni la o creştere de 3,5% anul acesta şi la o creștere de 2,5% în 2022, când vor ajunge la un nivel record istoric.

Potrivit directorului pentru pieţele energetice al IEA, Keisuke Sadamori, „pentru a trece la o traiectorie sustenabilă este nevoie să investim masiv în tehnologii de energie curate, în special în regenerabile, şi în eficienţă”.

În raportul său, IEA analizează, de asemenea, comportamentul preţurilor la electricitate, care în prima jumătate a anului au crescut cu 54% comparativ cu perioada similară din 2020, când, în tot anul, au scăzut cu 25%.

Cauzele acestor fluctuaţii semnificative sunt variaţiile preţului combustibililor fosili, şi în special al gazelor, în contextul pandemiei, precum şi „montagne russe-ului” cererii de energie electrică.

Cotaţia gazelor în principalele centre de consum a crescut puternic de la începutul anului: cu 78 % la Henry Hub, una dintre cele mai mari pieţe de referinţă din SUA, şi până la de aproape trei ori la Title Transfer Facility, în Europa.

În paralel, cărbunele în Statele Unite s-a scumpit cu 5% şi cel importat în Europa cu 67%, unde, adăugându-se la costurile companiilor de electricitate pentru emisiile de CO2, preţurile aproape s-au dublat.

#cărbune #electricitate #emisii

Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat, miercuri, 26 august, că au fost încheiate cu Oman „anumite acorduri” privind gestionarea Strâmtorii Ormuz, care prevăd în special o împărţire a veniturilor legate de navigaţia prin acest pasaj maritim, relatează Digi24.

„În cursul negocierilor cu Omanul, anumite acorduri au fost încheiate privind partea fiecărei ţări în apele strâmtorii şi partea Iranului şi Omanului în venituri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, Hossein Mohebi.

El a acuzat SUA că „obstrucţionează lucrările” vizând finalizarea unui acord. Marţi, la Teheran, potrivit unui comunicat comun, miniştrii afacerilor externe din Oman şi Iran au discutat despre un acord-cadru care stabileşte un „culoar temporar” de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz şi prevede o operaţiune de deminare.

Potrivit comunicatului, negocierile continuă pentru a stabili un culoar „permanent şi a defini viitoarea gestiune a strâmtorii”, precum şi un mecanism de „furnizare a serviciilor de navigaţie şi securitate necesare”.

Strâmtoarea strategică Ormuz, prin care tranzita înainte de război o cincime din volumul mondial de hidrocarburi, este blocată de Teheran de la începutul războiului declanşat pe 28 februarie de loviturile israeliano-americane asupra Iranului.

SUA au instituit pe de altă parte o blocadă a porturilor iraniene.

Iranul discută de mai multe săptămâni cu Omanul, afirmând că strâmtoarea va rămâne închisă atâta timp cât Washingtonul nu-şi va îndeplini angajamentele prevăzute de protocolul de acord încheiat la jumătatea lui iunie, care stipulează în special ridicarea blocadei americane şi sancţiuni economice împotriva Teheranului.