Ministerul Educației, Culturii și Cercetării anunță că din cei 563 de candidați înscriși pentru susținerea examenului de bacalaureat profesional, 542 au reușit să susțină examenul. Rezultatele examenului de bacalaureat profesional, sesiunea 2021 au fost discutate în cadrul ședinței deschise a Comisiei naționale pentru organizarea examenului de bacalaureat profesional, prezidată de către ministrul Educației, Culturii și Cercetării.

Astfel, rata de promovare în sesiunea de bază a constituit 86,32 %, iar în sesiunea repetată- 83,58%.

În context, ministrul Lilia Pogolșa a mulțumit președinților Centrelor de BAC profesional, dar și tuturor celor antrenați în procesul de organizare și desfășurare a examenelor de bacalaureat profesional pentru implicare, motivare și profesionalism.

Conform precizărilor enunțate în cadrul ședinței, este evidentă oportunitatea susținerii examenelor de BAC profesional în baza curricula și a planurilor de învățământ studiate, fapt demonstrat de creșterea ratei finale de promovare a BAC-ului profesional, care constituie 96,27 %, față de rata finală de promovare la examenul național de bacalaureat din anul 2021, sesiunea de bază, pentru elevii din colegii și centrele de excelență, care este de 43,53 %.

De asemenea, la ședință au fost puse în discuție și subiecte ce țin de organizarea sesiunii 2022 a examenului de BAC profesional, care urmează să fie susținută de circa 6000 de elevi. Astfel, una dintre prioritățile enunțate în acest sens este necesitatea capacitării sistemului educațional, asigurării infrastructurii digitale, formării cadrelor didactice și delegarea acestor competențe către Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare.

Totodată, în cadrul ședinței a fost oferită Diploma Ministerului Educației, Culturii și Cercetării președinților Centrelor de BAC profesional, autorilor programelor de examene și colaboratorilor Centrului Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație (CTICE).

#bacalaureat profesional #examen de bacalaureat #MECC

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.