Aproape 40 de parlamentari din 15 țări membre ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) vor veni în Moldova, pentru a monitoriza alegerile. Observatorii vor colabora cu mai mulți colegi de-ai lor de la Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, Parlamentul European și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

„Aceste alegeri prezidențiale, desfășurate împreună cu un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, s-ar putea dovedi esențială pentru viitorul european al Republicii Moldova. În calitate de observatori, nu avem nicio miză în rezultatul alegerilor, ci ne vom concentra doar pe a oferi evaluarea noastră completă și imparțială a procesului electoral pentru a ne asigura că rezultatul reflectă cu acuratețe voința poporului moldovenesc”, declară Lucie Potůčková din Cehia, coordonatoarea specială a misiunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liderul delegației, suedezul Johan Büser, consideră că referendumul și alegerile prezidențiale au loc într-un moment crucial pentru Moldova. „Așteptăm cu nerăbdare să evaluăm alegerile pentru conformitatea cu angajamentele OSCE, precum și cu legislația națională”, precizează oficialul.

Adunarea Parlamentară a OSCE evaluează alegerile din Moldova începând cu 1994, fiind luate în considerare angajamentele democratice asumate de țara noastră în 1990, la Copenhaga. Se monitorizează procesele de înregistrare a alegătorilor și candidaților, activitățile din cadrul campaniei, finanțarea electorală și desfășurarea scrutinelor.

Concluziile misiunii de observare a Adunării Parlamentare a OSCE vor fi prezentate în cadrul unei conferințe de presă, la Chișinău, pe 21 octombrie 2024.

#Adunare Parlamentară a OSCE #alegeri #Moldova #monitorizare #observatori

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.