Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Nicolae Ciucă a discutat cu Ursula von der Leyen despre Republica Moldova: La unison sprijin pentru referendumul UE

17 Oct. 2024, 18:08
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Elena Putregai
17 Oct. 2024, 18:08 // Alegeri //  Elena Putregai

Președintele Partidului Național Liberal din România, Nicolae Ciucă, a discutat joi, 17 octombrie curent, la Bruxelles, despre sprijinul acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova și despre susținerea pe care liderii Partidului Popular European, Comisiei Europene și Parlamentului European o acordă Chișinăului, inclusiv președintei Maia Sandu și referendumului pentru integrare europeană, în timp ce această țară se confruntă cu presiuni și ingerințe electorale ale Rusiei.

“Săptămâna trecută a fost o rezoluție la nivelul Parlamentului European pentru întărirea rezilienței Republicii Moldova ca să facă față acestui război hibrid, acestor ingerințe hibride ale Moscovei. Tot săptămâna trecută a fost o vizită a președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen în Republica Moldova și a venit cu un plan de sprijin economic în valoare de 1,8 miliarde de euro“, a spus Ciucă, în cadrul unor declarații de presă susținute după participarea la summitul Partidului Popular European.

El a precizat că în cadrul summitului și înainte de summit a avut discuții cu președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cu președinta Parlamentului European Roberta Metsola despre susținerea acordată Republicii Moldova.

“I-am mulțumit Ursulei von der Leyen pentru că a fost la Chișinău și a anunțat planul de sprijin pentru Republica Moldova”, a subliniat el, considerând că acest plan de reforme și creștere oferă o perspectivă foarte bună parcursului de integrare în Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. “Ținând cont că duminică urmează să aibă loc alegerile prezidențiale, și odată cu acestea se va vota și referendumul pentru parcursul european al Republicii Moldova, fiecare dintre cei cu care am discutat au înțeles și cunosc foarte bine nevoia de a continua să sprijinim și să venim cu mesajele către cetățenii Republicii Moldova pentru a putea să înțeleagă nevoia de a închide cât se poate de pozitiv acest referendum. Este nevoie ca Republica Moldova să își continue parcursul european. Toți liderii Partidului Popular European, toți liderii de la nivelul Parlamentului și Comisiei își exprimă la unison sprijinul total pentru Maia Sandu și pentru un vot pozitiv la referendum. Nu ne rămâne decât să exprimăm în continuare aceste mesaje și duminică să existe un rezultat final bun pentru demersurile pe care conducerea pro-europeană a Republicii Moldova le-a întreprins”, a continuat liderul liberal.

Amintim că președintele Consiliului European, Charles Michel, a atenționat marți, într-o scrisoare transmisă celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE înainte de summitul Consiliului European, că Republica Moldova cu un moment crucial pentru calea sa europeană.

“Consiliul European va discuta mai multe chestiuni de politică referitoare la relațiile noastre internaționale, inclusiv situația din Moldova, precum și cea din Georgia. Ambele țări se confruntă cu un moment crucial pentru calea lor europeană“, a scris Michel, după ce, la propunerea României și a președintelui Klaus Iohannis, liderii celor 27 de state membre ale UE vor discuta la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie sprijinul pentru R. Moldova în contextul ingerințelor electorale ale Rusiei.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat o rezoluție politică cu privire la Republica Moldova în care eurodeputații au transmis un avertisment puternic împotriva încercărilor constante ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova prin ingerințe electorale ale Moscovei.

Concomitent cu primul tur al scrutinului prezidențial este organizat și un referendum constituțional pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Referendumul din 20 octombrie are ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este “obiectivul strategic” al țării și că identitatea poporului moldovean este “europeană”. La referendumul din 20 octombrie 2024, cetățenii vor răspunde la întrebarea “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Demersurile europene și occidentale de susținere a Republicii Moldova s-au intensificat în ultima perioadă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a efectuat pe 10 octombrie o vizită la Chișinău, unde a anunțat un plan de creștere și reformă de 1,8 miliarde de euro destinat Republicii Moldova pentru perioada 2025-2027.

În același timp, miniștrii de externe din opt state nordice și baltice s-au aflat marți în capitala Republicii Moldova, unde au semnat un memorandum de înțelegere cu omologul lor de la Chișinău care are ca scop întărirea capacității acestei țări de a face față politicii externe agresive a Rusiei.

De asemenea, Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni, în debutul săptămânii care se încheie cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și cu referendumul constituțional pentru aderarea la UE, măsuri restrictive împotriva a cinci persoane și a unei entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Printre cei vizați sunt bașcanul Găgăuziei, alte patru persoane și o entitate cu sediul în Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.