Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Concursul pentru șefia PCCOCS: Doi din patru candidați au trecut în următoarea etapă

18 Oct. 2024, 08:48
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
18 Oct. 2024, 08:48 // Societate //  Realitatea.md

Procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) Victor Furtuna, dar și procurorul-șef interimar al Procuraturii raionului Ialoveni Ion Neguriță, au fost selectați de Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al PCCOCS. Cei doi au acumulat cel mai mare punctaj în cadrul etapei de preselecție.

Potrivit unui comunicat emis de Consiliul Superior al Procuraturii (CSP), joi, 17 octombrie 2024, Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al PCCOCS a desfășurat etapa a doua a preselecției, și anume de intervievare a candidaților desemnați eligibili.

„S-a constat că au fost întrunite condițiile de eligibilitate în cadrul etapei de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de către Victor Furtuna, Alexandru Machidon, Andrei Mațco și Ion Neguriță”, potrivit CSP.

Totodată, s-a aprobat punctajul final al candidaților eligibili în cadrul etapei de preselecție a concursului pentru selectarea candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, cu indicarea acestora în ordine descrescătoare, după cum urmează:

  • Ion Neguriță – 139,7 puncte;
  • Victor Furtuna – 134,5 puncte;
  • Alexandru Machidon – 121, 4 puncte;
  • Andrei Mațco – 76, 4 puncte.

Astfel, Comisia specială recomandă Consiliului Superior al Procurorilor pe primii doi candidați, respectiv pe domnul Ion Neguriță (139,7 puncte) și domnul Victor Furtuna (134,5 puncte).

Potrivit Regulamentului privind organizarea concursului de selectare a candidatului la funcția de procuror-șef al PCCOCS, plenul CSP urmează să selecteze un candidat pe care să-l propună ulterior spre aprobare procurorului general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în iulie 2024, Consiliul Superior al Procuraturii (CSP) a lansat un nou concurs pentru șefia PCCOCS. Până pe 26 august curent, când a fost termenul limită de depunere a actelor, s-au înscris patru candidați.

VIDEO CSP a lansat un nou concurs pentru șefia PCCOCS. Termenul limită pentru depunerea dosarelor

Precedentul concurs s-a încheiat cu un scandal de amploare, izbucnit pe 26 ianuarie 2023, după ce un membru al comisiei, care se ocupă de selecția preliminară a candidaților, s-a plâns de presiuni, iar unul dintre candidați spunea că datele sale personale au fost accesate ilegal.

La 2 martie 2023, membrii CSP au decis anularea concursului pentru șefia PCCOCS, după ce doi candidați s-au retras, iar Comisia a constatat imposibilitatea continuării concursului pentru funcția de procuror – șef al PCCOCS.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.