Candidatul independent Victoria Furtună, care aspiră la funcția de Președinte al Republicii Moldova, și-a exercitat dreptul la vot. Victoria Furtună a votat în orașul Hîncești, iar jurnaliștii de la TV6 au publicat imagini video cu declarațiile acesteia.

„Am votat pentru viitorul Republicii Moldova, pentru o Moldovă furtunoasă, pentru o Moldovă care are relații bune cu toate țările lumii. Am votat pentru noi, poporul. Am votat pentru a restabili istoria țării noastre, limba țării noastre și credința în bunul Dumnezeu. Și vă asigur că împreună vom fi creatorii unei noi Moldove”, a declarat Victoria Furtună.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 20 octombrie 2024 în Republica Moldova au loc alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderare la Uniunea Europeană. Circa trei milioane de cetățeni sunt așteptați la urne.

Alegătorii vor trebuie să opteze pentru unul dintre cei 11 candidați care aspiră la funcția de președinte al Republicii Moldova: Alexandr Stoianoglo, Maia Sandu, Renato Usatîi, Vasile Tarlev, Irina Vlah, Ion Chicu, Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi şi Natalia Morari.

#alegeri #sectie de votare #Victoria Furtuna

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.