Campania electorală prezidențială s-a încheiat, iar alegerile vor stabili cine se va afla în fruntea statului în următorii patru ani dar, mai ales, vor stabili pentru mulți zeci de ani zona în care Republica Moldova va exista, se arată într-un material de opinie realizat de Deschide.md.

Analizând acest capăt de drum, ce se va finaliza cu desemnarea președintelui Republicii Moldova, putem observa anumite specificități:

A fost în fapt o confruntare a serviciilor de informații unde, pe de o parte, s-au aflat GRU și FSB și elementele lor proxi, iar pe de cealaltă parte s-a aflat SIS și partenerii occidentali. GRU și FSB nu au precupețit nici un efort, nici financiar, nici uman de a deturna și destabiliza Republica Moldova. Datele apărute în presă despre măsurile de contracarare a acțiunilor Rusiei de către SIS au dovedit o recalibrare a acestei instituții în favorare interesului national al Republicii Moldova.
Campania electorală a fost, de fapt, campania contra Maiei Sandu și a început odată cu depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană. Perspectiva de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a speriat Moscova, care s-a angajat deplin contra acestui proces.
Acțiunile contra Maiei Sandu și de recapturare a funcției prezidențiale au stat de la început sub semnul războiului hibrid, a manipulării, dezinformării și propagandei.
Sprijinul total al Occidentului și SUA, inclusiv al României, pentru Maia Sandu și referendumul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Maia Sandu, precum și referendumul, a fost sprijinită doar de PAS și câteva voci din societatea civilă. Partidele ce s-au înscris ca susținătoare ale referendumului mai mult au atacat-o pe Maia Sandu decât să facă campanie pentru referendum.
Campania a fost totodată și hârtia de turnesol ce a devoalat atât pentru cetățeni dar, mai ales, pentru partenerii occidentali, adevărata față a multora dintre politicienii auto-intitulați de dreapta.

Oricum, această campanie electorală a dovedit că Republica Moldova și cetățenii ei s-au mai maturizat, iar capacitatea de reziliență a instituțiilor statului, cum este SIS și celelalte structuri de apărare a legii, a crescut.

Aceste alegeri și, mai ales, referendumul reprezintă șansa de ieșire din periferia ruso-sovietică și intrarea într-un club al civilizației. Cu siguranță, nu va curge lapte și miere pe Bâc a doua zi după referendum, dar este pentru lumea occidentală dovada absolută că cetățenii Republicii Moldova sunt europeni și vor un destin mai bun. Este vremea cetățenilor: Vox populi vox Dei!

#Europa #opinie #Rusia #Vox populi Vox Dei

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.