Mai mulți europarlamentari români au semnat o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Charles Michel, prin care le cer ca instituțiile europene să adopte o politică adaptată situației speciale din Republica Moldova. „Nu putem permite ca acest moment istoric să se irosească – ceea ce s-ar putea întâmpla dacă această țară nu primește ajutor consecvent și vital din partea Uniunii Europene. Am oferit deja sprijin financiar de-a lungul anilor, dar credem că este momentul pentru o abordare politică mai profundă, în care reformele au loc simultan cu beneficii economice și politice clare. Alegerea democrației este o piatră de temelie esențială pentru o transformare care va oferi Republicii Moldova o perspectivă clară în ceea ce privește aderarea la UE. Dar, din păcate, știm cu toții că o transformare profundă a unei țări are nevoie de resurse și de timp și ceea ce este o poveste de succes astăzi se poate transforma prea ușor în dezamăgire mâine”.

Acesta este firul-cheie al scrisorii. Europarlamentarii români au mai subliniat trei priorități politice.

În primul rând, UE trebuie să sprijine mai direct reforma complexă, dar esențială, a sistemului de justiție. Cu impactul său profund asupra tuturor aspectelor vieții sociale, economice și politice din orice democrație, succesul reformei justiției este un factor de schimbare sau de rupere în toate celelalte demersuri pe care UE și Republica Moldova le vor întreprinde împreună. Salutăm înființarea de către președintele Maia Sandu a unui nou „Comitet consultativ independent anticorupție” și sprijinim cooperarea dintre Republica Moldova și UE în combaterea tuturor tipurilor de infracțiuni financiare. Credem că comisarii Reynders și Verhely pot conveni împreună cu noul guvern de la Chișinău un calendar ambițios de acțiuni pentru a sprijini aceste eforturi.
În al doilea rând, cetățenii moldoveni trebuie să simtă beneficiile tangibile ale integrării europene. Ne arătăm, din nou, aprecierea pentru pachetele fără precedent, de 600 de milioane de euro ale Planului de redresare economică din Republica Moldova, iar Comisia trebuie să se mobilizeze pentru a-l pune în aplicare rapid. Comisia trebuie să se asigure că, în urma evaluării actuale a acordului cu Republica Moldova privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), acesta se va alinia cu realitățile economice post-COVID din țară. Două rezultate concrete pot aduce Uniunea mai aproape de moldoveni în viața lor de zi cu zi și vă rugăm să le luați în considerare cu atenție: eliminarea completă a tarifelor de roaming și includerea Republicii Moldova în Zona unică de plată în euro (SEPA). Trebuie să avem planuri concrete pentru integrarea economică imediată în ceea ce privește rutele de transport, conexiunile energetice și noile oportunități comerciale. Securitatea comercială a Republicii Moldova este singura asigurare pe care o putem avea cu adevărat pentru un reformă de succes.
În al treilea rând, trebuie să acționăm cu hotărâre și claritate în sprijinirea forțelor proeuropene din democrațiile care arată disponibilitatea integrării europene. Democrația poate fi salvată prin vot și speranță. Moldovenii și-au făcut datoria și au votat. Iar acum, o perspectivă clară de extindere poate oferi o speranță incontestabilă și o pârghie pentru reformele necesare, în această regiune, pentru pacea, stabilitatea și prosperitatea continentului nostru. Cerem Comisiei Europene și Consiliului European să crească sprijinul acordat mass-media independente și societății civile din Republica Moldova. Credem că metodologia revizuirii extinderii, structurată pe clustere de integrare, poate fi o bună oportunitate de a extinde perspectiva integrării europene la Republica Moldova (și alte țări din regiune).

„Prin votul din 11 iulie, cetățenii moldoveni și-au dovedit sprijinul pentru valorile și principiile europene. Au trimis un mesaj clar de acțiune și solidaritate și este corect ca UE să acționeze în spiritul reciprocității. Acționând decisiv acum, punem bazele pentru ca poporul din Republica Moldova și noua majoritate aleasă să construiască o societate care funcționează mai bine și, astfel, un viitor mai bun pentru ei și familia europeană. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a îndeplini această agendă de reformă și speranță”, astfel se încheie scrisoarea.

Scrisoarea a fost semnată de: Dacian Cioloș, președinte Renew Europe; Dragoș Tudorache, Vlad-Marius Botoș, Vlad Georghe, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Nicolae Ștefănuță – membri ai Parlamentului European.

Amintim că rezultatul preliminar al alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent a fost declarat de mai mulți experți unul istoric. PAS le-a câştigat, înregistrând un procent de 52,53% din voturi, depăşind astfel categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS).

#Republica Moldova #UE

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.