Un grup de cercetători, din Cehia și România, au descoperit o plantă care trăiește de peste 60.000 de ani în Carpați. Potrivit estimărilor lor, aceasta poate fi chiar cea mai veche plantă de pe Pământ.

În urma unei expediții de cercetare, în Carpații Orientali, oamenii de știință au găsit o raritate, Andryala laevitomentosa, o specie de plantă endemică. S-a constatat existența unor clone de peste 60.000 de ani, trăind în același loc, în ciuda schimbărilor climatice majore din ultimele milenii.

Andryala laevitomentosa este una dintre cele mai rare plante din lume, aceasta crește doar cinci populații mici, distribuite pe o creastă montană de 1,8 km din Munții Bistriței, Carpații Orientali. Această specie fusese găsită abia în 1961 de către un student al UBB, holotipul acesteia fiind depus în Herbarul UBB (CL). Planta nu produce aproape deloc semințe viabile, supraviețuind în schimb prin reproducere vegetativă, ceea ce înseamnă că se înmulțește prin lăstari. Prin această metodă, planta s-a extins și a format clone care au supraviețuit zeci de mii de ani în condiții climatice extreme, inclusiv glaciațiunile Pleistocenului.

Pe parcursul studiului acestei rarități, oamenii de știință au aplicat tehnici avansate de analiză genetică, ca să poată determina vârsta clonelor. Rezultatele au arătat că Andryala laevitomentosa prezintă o diversitate genetică extrem de scăzută, în schimb populațiile sale au dezvoltat diferențieri genetice foarte mari.

„Au fost identificați doar 11 indivizi distincți genetic, dar longevitatea și persistența acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai ‘bătrână clonă’ ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, dacă nu chiar cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, demonstrând astfel o capacitate remarcabilă de adaptare și supraviețuire a acestor organisme în fața schimbărilor de mediu”, a detaliat prof. dr. Mihai Pușcaș (Facultatea de Biologie și Geologie, Grădina Botanică Al. Borza din cadrul UBB), membru ȋn echipa de cercetare.

În echipa studiului, denumit „Persistence over millennia through extreme clonal longevity: phylogenomic insight into jistory of one of the world’s rarest lant species”, au fost implicați Mráz P, Flašková L, Chrtek J, Mrázová V, Puşcaş M, Josefiová J, Záveská E. Oamenii de știință au precizat că această descoperire redă importanța conservării habitatului unic în care a fost descoperită planta. Iar pierderea oricărei dintre clonele plantei ar fi echivalentul dispariției unui organism extraordinar care s-a adaptat suficient cât să reziste din perioada glaciațiuni. De asemenea, această plantă contribuie la continuarea studiului privind modul cum plantele se adaptează noilor schimbări extreme de climă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plantă #Romania

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.