Poluanții organici persistenți (POP) vor fi interziși în producție, utilizare și comercializare. Este un nou proiect de hotârere aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 6 noiembrie curent.

Potrivit unei note informative, vor fi luate măsuri pentru a reduce emisiile de poluanți organici persistenți în aer, apă și sol.

„Aceste substanțe au caracteristici toxice, care se caracterizează prin persistența lor în mediu, capacitatea de bioacumulare și transportul pe distanțe lungi prin aer. Aceste substanțe pot provoca efecte negative semnificative asupra sănătății umane și a mediului atât în apropierea surselor de emisii, cât și la distanțe considerabile”, precizează Ministerul Mediului.

Adoptarea acestui regulament reprezintă un pas important în implementarea Convenției de la Stockholm, care vizează eliminarea sau reducerea acestor poluanți la nivel global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Poluanții organici persistenți (POP) sunt substanțe chimice toxice care se descompun foarte greu în natură și pot rămâne în mediu timp îndelungat. Ei se acumulează în sol, apă și în organismele vii, inclusiv în corpul uman, fiind dăunători sănătății și mediului. Exemple de astfel de poluanți includ pesticide, anumite tipuri de solvenți și produse chimice industriale.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.