Poluanții organici persistenți (POP) vor fi interziși în producție, utilizare și comercializare. Este un nou proiect de hotârere aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 6 noiembrie curent.

Potrivit unei note informative, vor fi luate măsuri pentru a reduce emisiile de poluanți organici persistenți în aer, apă și sol.

„Aceste substanțe au caracteristici toxice, care se caracterizează prin persistența lor în mediu, capacitatea de bioacumulare și transportul pe distanțe lungi prin aer. Aceste substanțe pot provoca efecte negative semnificative asupra sănătății umane și a mediului atât în apropierea surselor de emisii, cât și la distanțe considerabile”, precizează Ministerul Mediului.

Adoptarea acestui regulament reprezintă un pas important în implementarea Convenției de la Stockholm, care vizează eliminarea sau reducerea acestor poluanți la nivel global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Poluanții organici persistenți (POP) sunt substanțe chimice toxice care se descompun foarte greu în natură și pot rămâne în mediu timp îndelungat. Ei se acumulează în sol, apă și în organismele vii, inclusiv în corpul uman, fiind dăunători sănătății și mediului. Exemple de astfel de poluanți includ pesticide, anumite tipuri de solvenți și produse chimice industriale.

Republica Moldova trebuie să transpună în legislația națională peste 90% din legislația Uniunii Europene până la sfârșitul lui 2026. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei parlamentare pentru integrarea europeană, Marcel Spatari, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV. Oficialul a calificat anul curent drept unul crucial pentru procesul de aderare la UE.

„Până la sfârșitul anului 2026 trebuie să transpunem în legislația Republicii Moldova mai mult de 90% din toată legislația europeană. Anul acesta este anul crucial”, a declarat Spatari.

Potrivit acestuia, ministerele au prezentat progresele înregistrate la fiecare proiect de lege, iar, cu câteva excepții, lucrările se află în grafic și în calendarul stabilit.

Spatari a precizat că, dacă Republica Moldova va reuși să adopte cea mai mare parte a legislației europene până la sfârșitul acestui an, pentru primăvara lui 2027 va rămâne un volum mai redus de lucru. Totuși, procesul nu se va încheia, întrucât legislația europeană continuă să evolueze, iar noi directive vor apărea și în anii următori.

După adoptarea legilor, Guvernul va trebui să continue procesul prin elaborarea cadrului secundar. Este vorba despre hotărâri de Guvern, ordine, regulamente, instrucțiuni, sisteme informaționale și alte mecanisme necesare pentru aplicarea noilor prevederi.

„Toată munca asta este deja începută. Ea va continua anul viitor până în 2027-2028”, a explicat președintele Comisiei parlamentare pentru integrarea europeană.

În paralel, autoritățile mențin obiectivul ca Republica Moldova să semneze tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. După semnare, documentul va trebui ratificat de toate statele membre, ceea ce presupune voturi în parlamentele europene. În unele țări, procesul de ratificare ar putea include și un referendum.

Astfel, perioada 2026-2028 este una esențială pentru avansarea Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană.