Plicuțele cu nicotină sunt produse care conțin nicotină, dar care nu conțin tutun. Acestea sunt destinate exclusiv utilizării orale, nicotina fiind absorbită prin mucoasa bucală. În mare parte pliculețele cu nicotină sunt folosite de fumători, care vor să înlocuiască țigările cu un produs de nicotină care nu arde. În prezent, acest produs este prezent în peste 80% din statele Uniunii Europene, inclusiv în statele vecine ale Republicii Moldova – România și Ucraina. Ministerul Sănătății însă a venit cu o propunere să interzică acest produs în Moldova. Anterior, acest subiect a fost discutat în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului, scrie infotag.md.

Pliculețele cu nicotină au apărut pe piață acum câțiva ani, fiind poziționat ca un produs destinat fumătorilor adulți. Produsul este prezent în aproximativ 21 de stat membre ale UE, precum Cehia, Polonia, România, Grecia, Italia. Le fel, sunt prezente pe piețele statelor candidate UE, cum sunt Ucraina, Bosnia, Muntenegru.

Răspândirea acestor produse și modul lor de utilizare, diferit de utilizarea altor produse cu nicotină, au generat necesitatea unor reglementări și taxe distincte pentru pliculețele cu nicotină, ceea ce aduce venituri suplimentare la bugetul de stat.

De exemplu, În 2023, încă 6 țări noi au decis să aplice acciză pliculețelor cu nicotină. Este vorba despre Grecia, Republica Cehă, Bulgaria, Finlanda, Serbia și Kosovo. În 2024, și România, Ucraina, Luxemburg, Slovacia au decis să asigure venituri suplimentare la buget, taxând această categorie de produse, iar la moment se discută crearea unei noi categorii fiscale și accizarea pliculețelor cu nicotină și în Polonia și Lituania.

Vorbind, despre taxare, în majoritatea statelor acciza este aplicată în baza greutății substratului de nicotină. Conform nomenclaturii combinate a mărfurilor, pliculețele cu nicotină cad sub incidența poziției tarifare 2404 91, este și cazul României, pliculețele cu nicotină fiind clasificate la categoria produselor cu nicotină, care nu conţin tutun, destinate consumului pe cale orală, prezentate sub formă de pulbere sau particule sau în orice combinaţie a formelor respective, comercializate în porţii ambalate în pliculeţe.

În Republica Moldova, pliculețele cu nicotină nu sunt reglementate și nici taxate, însă sunt comercializate pe piață. În luna iulie 2024, problema a fost discutată în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Președintele Comisiei Radu Marian și reprezentanții Ministerului Finanțelor urmau să analizeze subiectul într-o ședință separată. Recent, însă, Ministerul Sănătății a Republicii Moldova, însă, a înaintat un proiect de lege prin care propune interzicerea acestor produse la noi țară, argumentând că acestea conțin potențial ridicat de nicotină și există incertitudine la riscurile legate de pliculețele cu nicotină și impactul asupra sănătății publice.

Directiva Europeană care reglementează produsele din tutun și produsele conexe în Uniunea Europeana, interzice tutunul pentru uz oral (Snus), dar nu și pliculețele cu nicotină.

#Moldova #nicotina #pliculete

Scăderea prețurilor la floarea-soarelui din import, care au ajuns sub nivelul costurilor de producție ale fermierilor din Republica Moldova, este unul dintre motivele pentru care autoritățile au decis extinderea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase. Explicațiile au fost oferite de ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, care a precizat că sectorul se confruntă atât cu probleme comerciale, cât și logistice.

Potrivit oficialului, primele două trimestre ale anului 2026 nu au indicat un impact semnificativ al importurilor asupra pieței interne, deși au fost observate unele tendințe în defavoarea producătorilor locali. Situația s-a schimbat însă în trimestrul al treilea, în special pe segmentul florii-soarelui.

„Am observat pentru trimestrul trei, în special la floarea-soarelui, o tendință dramatică de scădere a prețurilor de import în Republica Moldova, care deja sunt mai mici decât prețul de producție comercializat al florii-soarelui de către fermierii noștri”, a declarat ministrul.

Acesta a explicat că diferența dintre prețurile produselor importate și cele ale producției autohtone dezavantajează agricultorii moldoveni, care riscă să își comercializeze recolta în condiții mai puțin favorabile.

Un alt factor care afectează piața este situația logistică din bazinul Mării Negre, unde congestiile de export îngreunează transportul mărfurilor. În aceste condiții, chiar dacă traderii pot cumpăra producția locală, dificultățile de export contribuie la menținerea stocurilor în gospodăriile agricole.

Ministrul a atras atenția că fermierii se confruntă și cu lipsa capacităților de depozitare, în timp ce o parte din recolta disponibilă nu poate fi procesată sau comercializată suficient de rapid. În urma analizei datelor și a consultărilor cu reprezentanții sectorului privat și cu fermierii, autoritățile au considerat necesară prelungirea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase.

Potrivit ministrului, măsura urmărește să limiteze efectele negative asupra producătorilor autohtoni, în contextul diferențelor de preț și al dificultăților de comercializare a recoltei. Oficialul a precizat că analiza a fost extinsă și pentru trimestrul al treilea, pentru a include date statistice suplimentare și a evalua mai bine evoluțiile pieței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Licențierea cerealelor a fost prelungită cu două luni. În timpul dezbaterii deciziei la Guvern, șeful cabinetului de miniștri a adus mai multe critici „Asociației Fermierilor”, fiind nemulțumit că membrii organizației amenință cu proteste și cu blocarea vămilor.

Vasile Tofan le-a sugerat reprezentanților organizației că există și alte interese, decât ale lor. În același timp, prim-ministrul a dezvăluit că, în opinia sa, măsura nu era una primordială.