Noul plan climatic al orașului Paris din Franța promite să reducă limitele de viteză, să reproiecteze benzile de circulație, să elimine 60 de mii de locuri de parcare și să creeze „oaze” urbane pentru a combate căldura extremă, transmite adevărul.ro. Noul Plan Climatic 2024-2030 al capitalei franceze, a fost lansat săptămâna trecută și va fi supus votului în curând de Consiliul Parisului.

Parisul a atras deja multă atenție la nivel internațional pentru măsurile luate în ultimii ani pentru reducerea emisiilor de carbon, în special în ultimul deceniu, de când primarul Anne Hidalgo a preluat funcția. Sub titlul „Mai rapid, mai echitabil, mai local”, acest nou plan promite să extindă acele progrese, oferind un oraș mai verde, mai rezistent la fenomenele meteorologice extreme, mai prietenos cu pietonii — și cu mai puține mașini.

300 de hectare de spații verzi noi până în 2030

Pentru a atinge acest obiectiv, Parisul promite să creeze 300 de hectare de spații verzi noi până în 2030, dintre care 10% vor fi gata până în 2026. Eliminarea locurilor de parcare va fi o componentă majoră a acestui plan. De exemplu, multe dintre locurile de parcare de pe marginea străzilor pot fi înlocuite cu ușurință cu linii de copaci plantați în zone care vor ajuta și la absorbția apei de ploaie.

Crearea de „piețe-oază” în fiecare dintre cele 20 de arondismente din Paris va adăuga alte zone verzi, unde copacii și structurile de umbrire, precum foișoarele, vor oferi locuitorilor protecție împotriva soarelui și vor ajuta la scăderea temperaturilor din jur.

Această atenție acordată gestionării căldurii extreme este abordată și în alte secțiuni ale planului. Valurile recente de căldură au expus vulnerabilitatea Parisului la creșterea temperaturilor de vară — orașul generează un efect puternic de „insulă de căldură urbană”, iar multe dintre locuințe și afaceri nu au aer condiționat.

Planul de adaptare climatică propune mai multe centre de răcorire la nivel de cartier, planuri de reconfigurare a programelor zilnice pentru persoanele care lucrează în aer liber pentru a preveni stresul termic și un angajament de a instala acoperișuri izolate sau reflectorizante pe 1.000 de clădiri publice.

Pietonalizarea va continua, de asemenea, într-un ritm accelerat, orașul angajându-se să creeze zone fără mașini în centrul fiecărui arondisment. Pe Boulevard Périphérique, celebra șosea de centură interioară a Parisului, orașul va destina o bandă de circulație exclusiv pentru vehiculele de transport public și pentru carpooling. Pe benzile care vor rămâne deschise traficului, limitele de viteză vor fi reduse la 50 de kilometri pe oră .

Propunerile vor fi supuse votului consiliului, unde partidele din coaliția primarului Hidalgo formează majoritatea. Sub conducerea lui Hidalgo, orașul a dobândit o reputație de a fi deosebit de proactiv în combaterea traficului auto, interzicând treptat vehiculele poluante din centrul orașului, reducând spațiul destinat mașinilor în multe zone și scăzând limitele de viteză.

Planurile precum eliminarea locurilor de parcare au rolul de a construi pe baza proiectelor deja finalizate, care au creat spații verzi și pietonale în piețele și intersecțiile mari, transformându-le înapoi în „saloane” în aer liber, așa cum funcționau înainte de epoca dominației automobilelor în secolul XX.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Paris #plan climatic #spatii verzi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.