La 1000 de zile de război în Ucraina, scuarul Parlamentului Republicii Molodva este iluminat în culorile drapelului țării vecine. Acțiunea are scopul de a transmite un mesaj de pace, de sprijin și de solidaritate cu poporul ucrainean.

Luminițele, în culorile albastru și galben, reprezintă un omagiu adus victimelor războiului din Ucraina. Prin această acțiune, Parlamentul reafirmă angajamentul pentru promovarea valorilor democratice, a drepturilor omului și a solidarității internaționale.

„Astăzi se împlinesc 1000 de zile de război în Ucraina. Sunt 1000 de zile în care Federația Rusă bombardează satele și orașele din Ucraina, iar milioane de ucraineni trăiesc o dramă. Sunt o mie de zile în care Ucraina luptă zi de zi eroic și stă dreaptă în fața agresorului. Poporul ucrainean merită și trebuie să fie învingător, iar Moldova îi va fi alături și la bine, și la greu”, a menționat Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în mesajul adresat cu această ocazie.

Amintim că, la ședința plenară a Parlamentului de săptămâna trecută, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor războiului, iar președintele legislativului, Igor Grosu, a rostit un discurs, subliniind impactul devastator al războiului și tragediile zilnice prin care trece poporul ucrainean.

Ucraina a fost atacată de Federația Rusă la 24 februarie 2022. De la începutul războiului, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor din Europa. În această perioadă, refugiații au beneficiat, în țara noastră, de asistență socială, medicală, educațională și posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #parlament #razboi #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.