Noul plan climatic al orașului Paris din Franța promite să reducă limitele de viteză, să reproiecteze benzile de circulație, să elimine 60 de mii de locuri de parcare și să creeze „oaze” urbane pentru a combate căldura extremă, transmite adevărul.ro. Noul Plan Climatic 2024-2030 al capitalei franceze, a fost lansat săptămâna trecută și va fi supus votului în curând de Consiliul Parisului.

Parisul a atras deja multă atenție la nivel internațional pentru măsurile luate în ultimii ani pentru reducerea emisiilor de carbon, în special în ultimul deceniu, de când primarul Anne Hidalgo a preluat funcția. Sub titlul „Mai rapid, mai echitabil, mai local”, acest nou plan promite să extindă acele progrese, oferind un oraș mai verde, mai rezistent la fenomenele meteorologice extreme, mai prietenos cu pietonii — și cu mai puține mașini.

300 de hectare de spații verzi noi până în 2030

Pentru a atinge acest obiectiv, Parisul promite să creeze 300 de hectare de spații verzi noi până în 2030, dintre care 10% vor fi gata până în 2026. Eliminarea locurilor de parcare va fi o componentă majoră a acestui plan. De exemplu, multe dintre locurile de parcare de pe marginea străzilor pot fi înlocuite cu ușurință cu linii de copaci plantați în zone care vor ajuta și la absorbția apei de ploaie.

Crearea de „piețe-oază” în fiecare dintre cele 20 de arondismente din Paris va adăuga alte zone verzi, unde copacii și structurile de umbrire, precum foișoarele, vor oferi locuitorilor protecție împotriva soarelui și vor ajuta la scăderea temperaturilor din jur.

Această atenție acordată gestionării căldurii extreme este abordată și în alte secțiuni ale planului. Valurile recente de căldură au expus vulnerabilitatea Parisului la creșterea temperaturilor de vară — orașul generează un efect puternic de „insulă de căldură urbană”, iar multe dintre locuințe și afaceri nu au aer condiționat.

Planul de adaptare climatică propune mai multe centre de răcorire la nivel de cartier, planuri de reconfigurare a programelor zilnice pentru persoanele care lucrează în aer liber pentru a preveni stresul termic și un angajament de a instala acoperișuri izolate sau reflectorizante pe 1.000 de clădiri publice.

Pietonalizarea va continua, de asemenea, într-un ritm accelerat, orașul angajându-se să creeze zone fără mașini în centrul fiecărui arondisment. Pe Boulevard Périphérique, celebra șosea de centură interioară a Parisului, orașul va destina o bandă de circulație exclusiv pentru vehiculele de transport public și pentru carpooling. Pe benzile care vor rămâne deschise traficului, limitele de viteză vor fi reduse la 50 de kilometri pe oră .

Propunerile vor fi supuse votului consiliului, unde partidele din coaliția primarului Hidalgo formează majoritatea. Sub conducerea lui Hidalgo, orașul a dobândit o reputație de a fi deosebit de proactiv în combaterea traficului auto, interzicând treptat vehiculele poluante din centrul orașului, reducând spațiul destinat mașinilor în multe zone și scăzând limitele de viteză.

Planurile precum eliminarea locurilor de parcare au rolul de a construi pe baza proiectelor deja finalizate, care au creat spații verzi și pietonale în piețele și intersecțiile mari, transformându-le înapoi în „saloane” în aer liber, așa cum funcționau înainte de epoca dominației automobilelor în secolul XX.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Paris #plan climatic #spatii verzi

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.