Curs valutar
  • EUR
    19.9997
    -0.134%
  • USD
    17.3383
    -0.1298%
  • RUB
    0.2089
    -1.0531%
  • RON
    3.8168
    -0.11%
  • UAH
    0.3877
    0.2063%

Toate știrile

13 august 2026

Luna sau Marte, pe post de „gropi de gunoi”? De ce nu trimitem deșeurile în spațiu

30 Nov. 2024, 16:20
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
30 Nov. 2024, 16:20 // Societate //  Realitatea.md

Problema deșeurilor este una tot mai presantă, în special în țările dezvoltate, unde se aruncă anual peste două miliarde de tone de gunoi. Soluțiile convenționale precum îngroparea, aruncarea în ocean sau exportul către țări mai sărace sunt fie insuficiente, fie neetice. Așadar, unii oameni au propus o alternativă inedită: de ce nu trimitem deșeurile în spațiu?

Deși ideea poate părea atractivă la prima vedere, obstacolele financiare, logistice și de mediu fac ca acest plan să fie, cel puțin pentru moment, imposibil de realizat.

Costurile imense fac ideea irealizabilă

Trimiterea deșeurilor în spațiu necesită o investiție colosală. Chiar dacă tehnologia spațială a avansat, costurile sunt încă prohibitive. Spre exemplu, utilizarea unei rachete Falcon 9 pentru a transporta o încărcătură în orbită joasă costă aproximativ 1.200 de dolari pe kilogram. Dacă ar fi să calculăm cât ar costa transportul celor două miliarde de tone de deșeuri generate anual, prețul ar fi astronomic.

Profesorul John L. Crassidis, specialist în inginerie aerospațială, explică faptul că misiunile spațiale necesită cantități uriașe de combustibil și forță de propulsie, ceea ce ridică semnificativ costurile. În plus, nu putem arunca deșeurile doar în orbită joasă, deoarece riscul ca acestea să reintre în atmosferă este prea mare. Pentru a fi cu adevărat eficient, gunoiul ar trebui să fie trimis la o distanță de cel puțin 22.000 de mile de Pământ, ceea ce implică costuri și mai mari.

Impactul asupra mediului și siguranța

Un alt aspect important este poluarea generată de lansările spațiale. Rachetele eliberează cantități uriașe de dioxid de carbon și alte substanțe chimice în atmosferă. De exemplu, o singură lansare a unei rachete Falcon 9 în 2016 a emis 116 tone de CO2 în primele 165 de secunde de zbor. Dacă am crește numărul de lansări pentru a transporta miliarde de tone de gunoi, impactul asupra stratului de ozon și al schimbărilor climatice ar fi dezastruos.

De asemenea, există riscuri legate de debrisurile spațiale. Dacă deșeurile nu ar fi plasate suficient de departe de influența gravitației Pământului, acestea ar putea intra în coliziune cu sateliții existenți, ducând la un fenomen numit sindromul Kessler. Această teorie, propusă de NASA în 1978, descrie un scenariu în care coliziunile repetate între obiectele din orbită ar crea o cantitate uriașă de gunoi spațial, făcând orbita Pământului inutilizabilă pentru viitoarele misiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alternative imposibile: Luna, Marte sau Soarele

O altă sugestie ar fi utilizarea altor corpuri cerești, cum ar fi Luna sau Marte, pe post de „gropi de gunoi”. Deși ar părea o soluție practică, specialiștii avertizează că aceasta ar putea compromite explorările viitoare. În cazul colonizării lui Marte sau al stabilirii unor baze permanente pe Lună, prezența gunoiului uman ar reprezenta un obstacol major.

În ceea ce privește trimiterea deșeurilor spre Soare, această opțiune este tehnic posibilă, dar costurile ar fi inimaginabile. Profesorul Crassidis explică faptul că ar fi nevoie de lansări repetate și de rachete capabile să transporte cantități uriașe de gunoi, ceea ce ar implica investiții de trilioane de dolari.

Deocamdată, trimiterea deșeurilor în spațiu rămâne o soluție de domeniul SF-ului, din cauza costurilor uriașe, a riscurilor ecologice și a provocărilor logistice. Soluția mai realistă este adoptarea unor politici mai stricte de reciclare și gestionare a deșeurilor, pentru a proteja planeta și a reduce volumul de gunoi generat anual. Tu ce crezi? Ar trebui să investim în astfel de soluții extreme sau să ne concentrăm pe gestionarea durabilă a resurselor?

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
13 Aug. 2026, 22:38
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Aug. 2026, 22:38 // Slider //  Ana Panaguța

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking