Curs valutar
  • EUR
    19.9459
    0.0461%
  • USD
    17.1851
    -0.217%
  • RUB
    0.2023
    -0.1483%
  • RON
    3.8018
    -0.0053%
  • UAH
    0.3844
    -0.026%

Toate știrile

20 august 2026

Trump l-a nominalizat pe generalul în rezervă Kellogg emisar pentru Ucraina şi Rusia. „Vom obţine pacea prin forţă”

28 Nov. 2024, 17:42
 // Categoria: Homepage // Autor:  Elena Putregai
28 Nov. 2024, 17:42 // Homepage //  Elena Putregai

Preşedintele ales al SUA, republicanul Donald Trump, le-a desemnat miercuri, 27 noiembrie curent, pe generalul în rezervă Keith Kellogg ca emisar al său pentru Ucraina şi Rusia. „El a fost alături de mine de la început! Împreună, vom obţine pacea prin forţă şi vom face America şi lumea mai sigure din nou!”, a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social.

Generalul Keith Kellogg, în vârstă de 80 de ani, a condus pentru o scurtă perioadă Consiliul de Securitate Naţională al SUA în primul mandat prezidenţial al lui Trump.

În mesajul său de felicitare adresat lui Trump după ce acesta a câştigat alegerile prezidenţiale, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat că apreciază angajamentul viitorului preşedinte american pentru abordarea „pace prin forţă” pentru a pune capăt războiului declanşat de agresiunea rusă contra Ucrainei.

Ideea de „pace prin forţă”, reluată de Trump în anunţul său de miercuri despre desemnarea generalului Kellogg ca emisar pentru Ucraina şi Rusia, este „un slogan din epoca (fostului preşedinte al SUA Ronald) Reagan care este mai caracteristic vechiului Partid Republican decât celui condus de Trump astăzi, a explicat pentru agenţia EFE Volodímir Dubovik, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Mechnikov din Odesa, acesta considerând astfel că Zelenski preia limbajul republicanilor pentru a-l convinge pe Trump să susţină Ucraina în războiul cu Rusia.

Trump a promis în campania electorală că va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru, şi a criticat receptivitatea administraţiei preşedintelui Biden de a oferi Ucrainei ajutorul masiv cerut de Zelenski. Totuşi, după ce a câştigat alegerile, Trump a evitat comentariile asupra războiului din Ucraina şi nu este clar ce politică va urma.

Un plan al lui Kellogg pentru încheierea conflictului prevede îngheţarea liniilor frontului pe aliniamentele actuale şi forţarea Kievului şi Moscovei să se aşeze la masa negocierilor, a scris Reuters în luna iunie.

Deocamdată, administraţia preşedintelui democrat Joe Biden încearcă să livreze Ucrainei întreg ajutorul aprobat de Congres, înainte ca Trump să se instaleze din nou la Casa Albă pe 20 ianuarie.

De asemenea, conform unor responsabili neprecizaţi citaţi săptămâna trecută de publicaţia New York Times, preşedintele Biden ar putea oferi Ucrainei arme nucleare în perioada rămasă până la încheierea mandatului său.

„Mai mulţi oficiali au sugerat chiar că Biden ar putea restitui Ucrainei arme nucleare care au aparţinut acesteia după destrămarea Uniunii Sovietice. Aceasta ar reprezenta o descurajare enormă şi imediată (faţă de Rusia n.red). Totuşi, un asemenea pas ar fi complicat şi ar avea implicaţii serioase”, mai scrie ziarul american.

Comentând această idee pe care a descris-o drept „nebunească”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat miercuri că „acţiunile iresponsabile” ale Ucrainei şi ale susţinătorilor occidentali ai acesteia ar putea aduce omenirea „pe marginea catastrofei”.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a afirmat marţi că dacă Occidentul furnizează Ucrainei arme nucleare, Rusia va considera acest transfer echivalent cu un atac nuclear asupra sa şi un temei pentru a răspunde cu atacuri nucleare.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris drept „absolut iresponsabilă” discuţia despre posibilitatea înarmării Ucrainei cu arme nucleare şi a indicat Occidentului „să-l asculte cu atenţie pe (preşedintele rus Vladimir) Putin” şi să citească noua doctrină nucleară revizuită a Rusiei, prin care aceasta a scăzut pragul utilizării armelor nucleare după ce Washingtonul şi Londra şi-au dat acordul pentru atacarea unor ţinte militare în profunzimea teritoriului rus cu rachetele ATACMS şi Storm Shadow furnizate Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Aug. 2026, 22:41
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Aug. 2026, 22:41 // Slider //  Ana Panaguța

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!