Dumitru Diacov, președinte de onoare al Partidului Democrat din Moldova pune cruce pe coaliția din viitorul Parlament dintre Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. În cadrul emisiunii Cutia Neagră de la postul de televiziune TV8, Diacov a menționat că nu crede în coagularea dintre cele două formațiuni politice și admite că între cei doi lideri, Dodon și Voronin, ar putea exista anumite neînțelegeri. Totuși, democratul precizează că mărul discordiei între cei doi ar putea fi chiar Partidul Acțiune și Solidaritate.

Fracțiunea comuniștilor și socialiștilor care au anunțat că va fi una integrală, împreună, nu știu care va fi evoluția acestei. Inițial s-a declarat că vor fi două fracțiuni divizate și lucrul acesta este un proces normal, două partide cu ale lor echipe, acum au anunțat că vor face o singură fracțiune. Eu nu cred într-o coagulare ale acestor două grupuri. Eu presupun că între Vladimir Voronin și domnul Dodon vor exista careva divergențe. Nu știu în ce măsură ei vor reușit să le treacă, însă aceasta va depinde și de comportamentul guvernării. Dacă guvernarea va căuta o cale de dialog cu opoziția, atunci și eu presupun că unul dintre ei ar putea să dorească să discute și altul să nu dorească să se discute, a declarat Diacov.

Întrebat care dintre cele două partide ar putea face un pas în față pentru o eventuală colaborare cu puterea, fostul parlamentar a refuzat să ofere nume, însă ar avea presupuneri.

Eu am niște presupuneri și afirm chestia asta în cunoștință de cauză, dar asta depinde în mare măsură și de guvernare. Dacă guvernare va fi rece și nu va încerca să spună bună ziua atunci cred că și acolo vor sta ca stânca, vor sta împreună și nu vor accepta. Dacă guvernarea va fi intransigentă noi putem să presupunem din ceea ce cunoaștem până acum, a adăugat Dumitru Diacov.

Chiar și așa, președintele de onoare a menționat că nu crede într-o colaborare între PAS și BECS, însă le recomandă celor care au câștigat puterea să găsească persoane de pe baricada stângă cu care ar putea sta la vorbă.

Când ai putere deplină, un singur partid, ai toate componentele puterii, riști să nimerești într-o situație de izolare totală. Atunci tu trebuie să cauți cu cine tu discuți. Este bine să menții un dialog și cu cealaltă parte a societății ca să nu-i urci pe baricade. Aceasta este posibilitatea de a menține o stare de spirit constructivă. Guvernarea Maia Sandu are nevoie de un consens național. Consensul național este aproape exclus în sensul adevărat al cuvântului, dar are nevoie de un sprijin cât mai mare în societate. Eu nu știu care partid, cu unul din aceste trei prezente în parlament sau cu 1-2 din cele extraparlamentare și așa mai departe. Dacă m-ar întrebat pe mine, eu le-aș spune că trebuie să vă lărgiți spațiul de conlucrare, a precizat liderul de onoare al PDM.

Sfaturile lui Diacov vin în contextul în care PAS ar urma să voteze măsuri deloc ușoare printre care pensii, creștere economică, reformarea administrativ-teritorială.

În concluzie, despre existența BECS în parlament ca un tot întreg, Diacov afirmă că se va ști peste jumătate de an.

#alegeri 11 iulie 2021 #Dumitru Diacov #PAS #PDM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.