Aeroportul Internațional Chișinău va trebui să-i achite soției lui Igor Ciofu, una dintre victimele atacului armat care s-a produs la Aeroport în vara anului 2023, aproximativ 4 milioane 384 mii lei, transmite Anticorupție.md. Hotărârea a fost pronunțată joi, 28 noiembrie, de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

„Se încasează de la Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” în beneficiul reclamantei Ciofu Diana suma de 4 383 828,96 (patru milioane trei sute optzeci și trei mii opt sute douăzeci și opt) lei cu titlu de indemnizație unică ca urmare decesului lucrătorului Ciofu Igor survenit în urma unui accident de muncă, suma de 200 000 (două sute mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat. În rest, pretențiile se resping ca neîntemeiate.

Se încasează de la Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” în bugetul de stat suma de 50 000 (cinzeci mii)lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma de taxa de stat. Hotărârea este cu drept de atac în ordine de apel în Curtea de Apel Chişinău în termen de 30 zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Chişinău (sediul Centru)”, se arată în document.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Igor Ciofu, fost angajat al Serviciului Protecție și Pază de Stat, era angajat în calitate de gardian la Aeroport. El și polițistul de frontieră Serghei Muntean au decedat pe 30 iunie 2023, după ce un cetățean al Tadjikistanului a deschis focul, urmare a primirii refuzului de a intra în Republica Moldova.

Urmare a dosarului deschis de procurori și controalelor efectuate, s-au constatat mai multe încălcări de securitate. Drept urmare, un secretar de stat a fost demis. De asemenea, au plecat din funcție sau au fost mustrați aspru mai mulți angajați de la Poliția de Frontieră.

#achitare prejudiciu #Aeroport International Chișinău #Igor Ciofu #sotie

Startup-ul german Isar Aerospace a lansat sâmbătă, 5 septembrie, prima sa rachetă în spațiu de la o bază din zona arctică a Norvegiei, aducând Europa mai aproape de posibilitatea de a oferi zboruri cu sateliți de pe propriul teritoriu, scrie hotnews.ro.

Racheta fără echipaj „Spectrum” a reprezentat primul zbor comercial care a atins orbita pornind din Europa continentală, unde mai multe țări și-au exprimat dorința de a obține o cotă dintr-o piață în creștere a misiunilor spațiale.

„Suntem pe orbită! Și tocmai am scris istorie europeană”, a declarat Isar într-o postare pe platforma de socializare X.

Evenimentul a reprezentat o realizare importantă pentru industria europeană de lansări, oferind continentului un acces mai bun la spațiu, a declarat într-un comunicat ministrul norvegian al industriei și comerțului, Cecilie Myrseth.

„Faptul că putem lansa acum sateliți de la Andøya consolidează securitatea Norvegiei și a Europei în vremurile tulburi în care trăim”, a afirmat Myrseth.

Europa caută autonomie

Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat în martie baza de lansare a companiei Isar, subliniind eforturile Europei de a-și asigura o mai mare autonomie, pe măsură ce ordinea mondială promovată odinioară de Statele Unite se schimbă sub președinția lui Donald Trump.

Lansată de la cosmodromul Andoeya din zona arctică a Norvegiei, racheta fără echipaj Spectrum, concepută pentru sarcini utile mici și medii, a transportat cinci sateliți mici, precum și un experiment tehnologic în zbor, potrivit companiei Isar.

A fost a doua lansare a companiei Isar, care a avut loc la 18 luni după ce prima rachetă a companiei s-a prăbușit în mare și a explodat la scurt timp după decolare de la aceeași bază. Nimeni nu a fost rănit la momentul respectiv.

Lansarea din martie 2025 a fost totuși considerată un succes de către companie, deoarece a generat cantități mari de date pentru dezvoltatorii săi, a declarat aceasta la momentul respectiv.

Lansarea de sâmbătă a fost concepută ca „atât misiune de calificare a vehiculului, cât și primul său zbor cu încărcătură utilă”, a declarat compania bavareză.

Cine sunt competitorii

Printre actorii globali de pe piața lansărilor de sateliți se numără SpaceX a lui Elon Musk, care lansează din Statele Unite, și grupul francez ArianeGroup, o asociere între Airbus și Safran, care utilizează un port spațial în Guyana Franceză din America de Sud.

SpaceX, o companie cu activități în domeniul rachetelor, sateliților și inteligenței artificiale, s-a listat pe bursa Nasdaq în luna iunie, într-o ofertă publică inițială de record.

Suedia, cu baza de lansare Esrange, și Marea Britanie, cu portul spațial SaxaVord din Insulele Shetland din Scoția, sunt cei mai apropiați rivali ai bazei norvegiene, toate acestea având ca obiectiv să ofere Europei o mai mare autonomie în zborurile spațiale.

Isar a anunțat săptămâna trecută că a obținut aproximativ 200 de milioane de euro de la Agenția Spațială Europeană pentru a finanța dezvoltarea de noi rachete și extinderea infrastructurii sale de testare și lansare.

Compania germană dezvoltă, de asemenea, o a doua bază de lansare în Canada.