Criptomoneda bitcoin, susţinută încă de „efectul Trump”, a depăşit pentru prima dată pragul de 100.000 de dolari. În jurul orei 3.36, ora Parisului, cea mai mare criptomonedă după capitalizare se tranzacţiona la 100.102 dolari, potrivit AFP.

Moneda electronică a crescut cu aproximativ 4 % peste noapte: la originea acestei noi creşteri se află anunţul de miercuri al preşedintelui ales Donald Trump, care intenţiona să îl numească pe avocatul republican Paul Atkins, favorabil dezvoltării criptomonedelor, la conducerea autorităţii americane de reglementare a pieţelor financiare, SEC, după depunerea jurământului.

„Această numire strategică a electrizat comunitatea cripto, consolidând optimismul investitorilor cu privire la un peisaj de reglementare mai acomodant” şi, în general, „o abordare mai permisivă (din partea autorităţilor de reglementare) a pieţei în plină dezvoltare a activelor digitale”, a observat Stephen Innes de la SPI Asset Management.

Anul trecut, Paul Atkins a criticat în mod public oficialii SEC, afirmând că aceştia ar fi trebuit să fie „mai concilianţi” cu societăţile producătoare de monedă digitală şi acuzând abordarea acestora de îndepărtarea antreprenorilor de piaţa americană.

„Paul şi-a demonstrat angajamentul faţă de reglementările de bun simţ (…) El recunoaşte, de asemenea, că activele digitale sunt esenţiale pentru a face America şi mai mare decât a fost vreodată”, a comentat Donald Trump pe platforma sa Truth Social.

De la victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane din 5 noiembrie, valoarea bitcoin a crescut cu peste 40%.

Preşedintele ales, care va intra în funcţie în ianuarie, a promis că va face din Statele Unite „capitala mondială a criptomonedelor” şi a vorbit despre crearea unei rezerve naţionale strategice de bitcoini.

Administraţia preşedintelui american Donald Trump urmează să cheltuiască cel puţin 900 de milioane de dolari pentru proiecte de construcţie în complexul Casei Albe, a relatat miercuri Washington Post, citând documente, informează Digi24.

În loc să obţină fondurile necesare direct de la Congres, administraţia Trump a strâns banii de la alte agenţii şi donatori privaţi şi i-a direcţionat către un cont de câteva milioane de dolari, destinat în mod obişnuit pentru lucrările de întreţinere a Casei Albe.

Contractele confidenţiale şi documentele de planificare aferente indică faptul că administraţia intenţionează să utilizeze banii din acest cont pentru „proiecte de modernizare” a Casei Albe, precizează Washington Post.

Reuters nu a putut verifica imediat informaţiile publicate de Washington Post, iar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări a Reuters de a comenta în legătură cu acest subiect. Documentele consultate de către WP arată cum a ocolit administraţia

Trump Congresul şi a limitat transparenţa a ceea ce are să devină „cea mai costisitoare renovare a Casei Albe de peste 80 de ani”.

Anterior, administraţiile care voiau să facă modificări importante pe domeniul Casei Albe „depuneau cereri bugetare Congresului, obţineau credite, iar apoi însărcinau agenţiile vizate să solicite autorizaţiile necesare şi să recruteze întreprinderi, în funcție de istorici şi arhivele bugetare”, mai scrie cotidianul.