În contextul Programului național de implementare a Rezoluției 1325 a CS al ONU privind femeile, pacea și securitatea (FPS), MAI continuă să promoveze un cadru echitabil în care toți pot contribui la construirea unui sector de securitate mai eficient și mai atent la nevoile tuturor cetățenilor.

Videoul prezentat este destinat cetățenilor și angajaților din sistemul de securitate pentru a înțelege cât de important este rolul femeilor în acest domeniu. În filmul de informare, femeile din structurile de securitate vorbesc despre ce le motivează la locul de muncă și cât efort depun pentru a fi performante.

MAI, care deține Secretariatul de Implementare a Planului Național de Acțiuni pe Programul FPS, este angajat într-o transformare instituțională care susține o reprezentare mai largă a femeilor în structuri de securitate pentru a asigura principiul egalității de gen. La acest program contribuie toate instituțiile din domeniul securității naționale, de la Poliție la serviciile de urgență și instituțiile de formare profesională militară.

În prezent, femeile reprezintă 28% din forța de muncă a MAI, cu 9% în funcții decizionale superioare, prezentând un progres în inclusivitatea de gen. Femeile din cadrul MAI au demonstrat, prin diverse roluri în țară cât și participare activă în misiuni internaționale de menținere a păcii, că sunt agenți activi ai schimbării în securitate, ordine publică și apărare. În produsul video prezentat, acestea își exprimă viziunea unui sector care protejează drepturile și asigură nevoile tuturor persoanelor, subliniind că genul nu contează atunci când vine vorba de contribuția activă la acest domeniu.

Angajamentul MAI este clar: indiferent de gen, toți cei care au vocația de a servi și proteja cetățenii sunt bineveniți. Promovarea unui leadership sensibil la gen, dezvoltarea unor politici incluzive și integrarea perspectivei de gen în toate aspectele activităților MAI sunt doar câțiva dintre pașii care sunt deja implementați în acest sens.

Acest video lansează o chemare și încurajare pentru toți cetățenii, atât femei cât și bărbați, ca să opteze pentru o meserie în securitatea națională. Pentru a identifica oportunități de angajare accesați acest link.

MAI rămâne dedicat construirii unui sistem de securitate în care fiecare voce contează, iar egalitatea de șanse devine un fundament al succesului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#femei #MAI #Moldova

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

#autoritati #FLYONE #Republica Moldova