Însă, în epoca modernă, când tot mai multe persoane sunt preocupate de numărul de calorii pe care îl consumă, se ridică întrebarea: este mămăliga o alternativă mai sănătoasă la pâine?

Câte calorii are mămăliga pe 100 de grame

Conținutul caloric al mămăligii variază în funcție de modul de preparare și de cantitatea de mălai folosită. În general, mămăliga simplă, fără adaosuri precum unt sau smântână, conține între 60 și 70 de calorii la 100 de grame. Aceasta se datorează faptului că mălaiul, ingredientul principal al mămăligii, este relativ scăzut în calorii comparativ cu alte cereale.

De exemplu, 100 de grame de mălai uscat au aproximativ 350 de calorii, dar în procesul de preparare, mălaiul este fiert într-o cantitate mare de apă, ceea ce reduce densitatea calorică a mămăligii rezultate. Pe lângă faptul că este mai sățioasă datorită volumului mare, mămăliga are și un indice glicemic mai scăzut decât pâinea albă, ceea ce o face o alegere mai bună pentru controlul glicemiei.

Dacă însă adăugăm unt, smântână sau brânzeturi grase, conținutul caloric crește semnificativ. O porție de mămăligă cu unt poate ajunge la 120-150 de calorii la 100 de grame.

Câte calorii are pâinea

Pâinea, un aliment de bază în multe culturi, variază în conținut caloric în funcție de tipul de făină folosită:

Pâinea albă: conține în jur de 258 de calorii la 100 de grame. Este mai puțin sățioasă decât alte tipuri de pâine, având un indice glicemic ridicat.
Pâinea integrală: conține aproximativ 246 de calorii la 100 de grame. Datorită conținutului de fibre, este mai sănătoasă decât pâinea albă și ajută la menținerea senzației de sațietate.
Pâinea de secară: este mai densă și mai bogată în nutrienți, având aproximativ 317 calorii la 100 de grame. Este recomandată pentru diete datorită conținutului său mare de fibre.

În medie, o felie de pâine cântărește aproximativ 25 de grame, ceea ce înseamnă un aport caloric de 60-80 de calorii pe felie, în funcție de tipul de pâine ales, spune Healthline.

Mămăliga sau pâinea: care îngrașă mai puțin?

Comparând cele două alimente, mămăliga are un avantaj clar în ceea ce privește conținutul caloric. La aceeași greutate, mămăliga are de aproape patru ori mai puține calorii decât pâinea albă. Acest lucru o face o alegere ideală pentru cei care doresc să reducă aportul caloric fără a renunța la gust.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, pâinea, mai ales cea integrală sau de secară, are un conținut mai ridicat de fibre și proteine, ceea ce o face o sursă bună de energie pentru perioade mai lungi.

Trebuie menționat însă că ambele alimente pot contribui la creșterea în greutate dacă sunt consumate în exces. În cazul mămăligii, de exemplu, asocierile cu brânzeturi grase, smântână sau carne prăjită pot adăuga un număr considerabil de calorii. În schimb, pâinea, mai ales cea albă, este adesea consumată în cantități mari, ceea ce crește riscul unui aport caloric ridicat.

Cum să incluzi mămăliga sau pâinea într-o dietă echilibrată

Pentru a beneficia de avantajele fiecăruia dintre aceste alimente, este important să le consumi cu moderație:

Mămăliga: Optează pentru o porție mică (100-150 de grame) și combin-o cu alimente sănătoase, cum ar fi legumele la grătar sau carnea slabă.
Pâinea: Alege variantele integrale sau de secară și limitează consumul la 1-2 felii pe masă.

În concluzie, mămăliga este o opțiune mai puțin calorică decât pâinea și poate fi un aliat în menținerea greutății corporale. Cu toate acestea, alegerea între cele două alimente ar trebui să țină cont de nevoile nutriționale individuale și de preferințele personale. Consumul moderat, alături de alimente sănătoase, este cheia unei diete echilibrate.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.