Maia Sandu s-a ales cu încă un premiu european. Este vorba despre distincția „Richard Coudenhove-Kalergi”, care i-a fost acordată la Bruxelles. Conform serviciului de presă al administrației prezidențiale de la Chișinău, trofeul se oferă liderilor și personalităților care promovează unitatea, democrația și valorile comune pe continent.

Printre laureații premiului se numără Angela Merkel, Jean-Claude Juncker, Klaus Iohannis și Donald Tusk. Șefa statului a distincția primită cetățenilor Republicii Moldova, menționând curajul și reziliența lor în fața provocărilor.

„Acest premiu nu este despre mine, ci despre oamenii Moldovei, care aleg democrația, care muncesc pentru o societate dreaptă și au arătat lumii întregi că locul nostru este în familia europeană”, a declarat șefa statului.

„Maia Sandu își urmează în mod curajos drumul politic de integrare a Moldovei în familia democratică a statelor europene. Ea își îndeplinește înaltul mandat cu o simplitate demnă și contribuie la dezvoltarea pașnică a continentului. În ciuda situației dificile care amenință țara sa, ea o conduce cu fermitate către calitatea de membru al Uniunii Europene, pentru un viitor politic și economic sigur”, a menționat președintele Societății Europene Coudenhove-Kalergi, prințul Nikolaus von Liechtenstein, care a înmânat premiul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Distincția simbolizează recunoașterea eforturilor Republicii Moldova de a se alinia valorilor europene și de a contribui la unitatea și stabilitatea comunității, reflectând transformarea țării noastre într-un partener de încredere pentru UE, confirmând progresul în reformele democratice și angajamentul Moldovei de a deveni parte a Uniunii Europene, precizează serviciul de presă al Președinției.

Premiul nu prevede o recompensă financiară. Amintim că, pe 2 decembrie, președinția Moldovei anunța Maia Sandu devine laureată a Premiului Reinhard Mohn 2025, acordat de Fundația Bertelsmann o dată la doi ani. Șefa statului va primi distincția „pentru angajamentul său exemplar în apărarea și promovarea democrației” și 100.000 de euro pe care intenționează să îi doneze pentru dezvoltarea satului natal Risipeni din raionul Fălești.

Premiul Reinhard Mohn 2025, acordat Maiei Sandu. Președinta va primi 100.000 de euro. Modul în care îi va cheltui

#Bruxelles #cetățeni #Maia Sandu #premiu #UE

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.