Exact acum 1 an, business trainerul Alexandru Bordea, care în prezent este urmărit pe Instagram de 32,8 mii de conturi, explica la el pe blog cum influencerii moldoveni desfășoară concursuri pe această rețea socială, care este scopul lor și cine se alege cu bani sau cu urmăritori. Realitatea.md a decis să republice acest articol, fiind un subiect actual, în contextul scandalului pe Instagram.

Adevărul despre CONCURSURILE pe Instagram

semnat de Alexandru Bordea pe 19 iulie 2020

Acest subiect în ultimul timp a luat o amploare mai mare decât Antenele 5G și vaccinul de COVID-19.

În articolul de astăzi voi prezenta punctul de vedere din perspectiva a 3 roluri (Sponsor,Organizator,Participant), cu toate avantajele și dezavantajele.

SPONSORII – cei care plătesc pentru a beneficia de numărul de urmăritori promis în concurs. Aceștia ar fi de câteva categorii:

1. Cei care își doresc o cifră mare și frumoasă în Instagram.

Cum nu poți interzice machiajul sau operația plastică, la fel nu poți interzice unui om să îi arate bine contul de instagram cu număr de urmăritori.

2. Cei care își doresc să monetizeze contul prin a vinde produse sau servicii noilor urmăritori.

Este important să poți propune la toți urmăritorii noi veniți, informație de calitate și interacțiune prin implicare. Dar e și mai important să poți propune în mesaj privat ceva gratuit (voucher, descărcare gratuită a unui material sau bonus la ceva). Acest exercițiu îți va permite ca ulterior să le vinzi ceva.

Exemplu: Un salon de frumusețe propune tuturor celor noi înscriși un Voucher. Din 10.000 vor dori să beneficieze de voucher 100, din aceștia vor veni 50, iar din 50 vor reveni a doua oară să achite ceva doar 10. Fiecare din ei vor achita câte 200 lei. Dar să nu uităm că dacă rămân mulțumiți de servicii, ei vor reveni. Presupunem 50% din ei vor rămâne clienți fideli. Fiecare din ei pe an îți aduc câte 2000 lei x 5 = 10.000 lei. Pe lângă faptul că despre tine au auzit cel puțin odată 10.000 de persoane, ai parte și de noi clienți.

Da, minim 30% din urmăritori se vor dezabona imediat după concurs, dar ei nu sunt publicul tău țintă și e normal să se întâmple asta.

3. Cei care își doresc ulterior să facă bani organizând la rândul lor concursuri.

ORGANIZATORII – Persoana sau grupul de persoane care adună sponsorii pentru concurs.

Aceștia stabilesc un premiu (bani, mașină, apartament) și anunță potențialii sponsori despre beneficii (numărul de followeri noi după concurs) și costul participării. Acesta variază în funcție de premiul pus la bătaie și numărul de urmăritori promiși.

Costul poate varia de la 50 de euro până la 2-3000 euro.

Durata concursului este de maxim 2 săptămâni.

Dacă vorbim despre un concurs premiul căruia este un automobil, prețul căruia este de 10-15.000 euro și avem 90 de sponsori, care urmează să achite câte 1.000 euro, atunci… majoritatea ar face calcule simple și… ar spune câtă nesimțire să faci așa bani, atât de repede. Eu aș spune doar:

Este dreptul fiecăruia să încerce un nou mod de a face bani. Și e dreptul tău să mergi sau nu pe mâna lor. Dar nu ai nici o obligație să îi critici.

Despre costurile ascunse ale concursului se vorbește mai puțin. De exemplu nu toți cei 90 de sponsori au achitat bani. Unii sunt pe barter pentru servicii, alții sunt prieteni ai organizatorilor. Mai sunt bugete de promovare a concursurilor și premii intermediare pe perioada concursului. Adică din 90 de sponsori, au achitat de facto 70 preț integral. Încă 15.000 euro pentru premiu, plus alte premii 3000 euro, plus promovarea 2000 euro.

Curat ar rămâne 50.000 euro în cel mai bun caz, bani care îi aparțin unui organizator sau se împart în grupul de organizatori.

Despre legalitatea organizării, impozite sau alte aspecte ar fi bine să se ocupe organele competente. Pentru că ceea ce observăm din reacțiile publicului, nu deranjează atât de mult eficiența sau lipsa acesteia din concursuri, ci anume partea legală.

PARTICIPANȚII – Persoanele care dau follow la toată lista sugerată de organizatori, pentru a fi unul din potențialii pretendenți la premiul mare.

Cum nimeni nu poate să îți interzică să crezi în Dumnezeu, Alah sau Energie, la fel nu îți poate interzice să crezi în noroc. Și cum nu te costă decât să urmărești o listă de persoane sau companii, pe lângă faptul că ai putea avea premiul, mai poți găsi niște conturi utile de care înafara concursului nu aveai cum afla.

După concurs, oricine se poate dezabona de la conturile care nu îi sunt interesante.

Articolul integral poate fi citit pe acest link.

Amintim că, cu circa două săptămâni în urmă, câțiva influenceri, printre care Ella Chistol, Andrei Chistol (30,4 mii de urmăritori), Cristian Cebotari (88,8 mii de urmăritori), Katy Black (385 mii de urmăritori), Dan Ioniță (179 mii de urmăritori), Daniela Costețchi (227 mii de urmăritori) – au venit cu acuzații către o altă influenceră – Daniela Cheltuitor (223 mii de urmăritori), precum că ea, în colaborare cu stergem.concursuri i-ar fi șantajat. Li s-a cerut bani pentru a nu le fi raportate concursurile organizate sau blocate paginile de Instagram.

Daniela Cheltuitor a negat vreo implicare într-o asemenea schemă.

Într-un final, trei persoane s-au adresat la poliție cu plângeri. Materialele au ajuns la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Au fost examinate și, în urma cercetărilor, procurorii au stabilit lipsa elementelor vreunei infracțiuni de domeniul cibernetic sau contra patrimoniului.

#Alexandru Bordea #concursuri #Instagram

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.