Președintele Donald Trump a numit-o pe Kari Lake în funcția de director al Voice of America, instalând o loialistă convinsă și o adeptă a liniei dure în materie de imigrație la conducerea postului de radio finanțat de Congres. „Sunt bucuros să anunţ că Kari Lake va fi următoarea noastră directoare la Vocea Americii”, a scris Donald Trump pe reţeaua sa de socializare Truth.

Kari Lake va fi responsabilă „de garantarea faptului că valorile americane (…) sunt difuzate în întreaga lume cu corectitudine şi acurateţe, contrar minciunilor colportate de mass-media de ştiri false”, a mai scris preşedintele.

Kari Lake, care a candidat fără succes pentru funcția de guvernator al Arizonei și pentru un loc în Senat, a fost prezentatoare de știri la o televiziune din Phoenix timp de aproape trei decenii, de unde a plecat în 2021, după ce a făcut o serie de declarații controversate pe social media, şi a distribuit informaţii false în timpul pandemiei Covid-19.

Ea și-a lansat cariera politică la scurt timp după aceea, construindu-și rapid un public fidel și un profil național în timp ce se certa cu jurnaliștii și îi făcea ecou lui Trump în criticile sale ascuțite la adresa a ceea ce ea numea „știri false”. În 2022, ea a declarat că ar fi „cel mai rău coșmar” al oricărui jurnalist dacă ar câștiga cursa pentru postul de guvernator al statului Arizona, potrivit The Guardian.

Kari Lake nu și-a recunoscut niciodată înfrângerea în cursa pentru postul de guvernator din 2022, acuzand, ca şi Trump, fraudarea alegerilor și a pierdut cursa pentru Senat luna trecută cu o marjă și mai mare..

În trecut, Donald Trump a fost un critic vehement al postului Vocea Americii.

VOA a fost înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar statutul său din partea Congresului îi impune să prezinte știri și informații independente publicului internațional.

La preluarea mandatului în ianuarie 2021, administrația președintelui Joe Biden a îndepărtat rapid o serie de înalți funcționari aliniați cu Trump de la VOA și din posturile afiliate acesteia.

VOA primeşte finanţare publică şi difuzează conţinut de ştiri sau chiar de televiziune destinat unei audienţe internaţionale, în mai multe limbi.

France Presse aminteşte că Michael Pack, fostul director al agenţiei americane pentru media internaţionale, numit de Donald Trump, a trezit îngrijorări când a încercat, în 2020, să scape de un dispozitiv intern menit să protejeze redacţia de orice interferenţă politică. Un jurnalist VOA la Casa Albă a făcut, de asemenea, obiectul unei investigaţii pentru presupuse atitudini părtinitoare negative faţă de Donald Trump în timpul primului mandat de preşedinte al acestuia.

Tot miercuri, Trump l-a anunțat pe Leandro Rizzuto ca fiind alegerea sa pentru funcția de ambasador al SUA la Organizația Statelor Americane, cu sediul la Washington, și a declarat că îl dorește pe Dan Newlin, avocat specializat în vătămări corporale din Florida, să fie ambasadorul administrației sale în Columbia.

De asemenea, el l-a ales pe Peter Lamelas, medic și fondator al uneia dintre cele mai mari companii de asistență medicală de urgență din Florida, pentru a fi ambasadorul SUA în Argentina. Lamelas este, de asemenea, un donator important pentru campaniile anterioare ale lui Trump și ale altor republicani de top.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.