Julian Gröger, născut în Hamburg, Germania, s-a stabilit cu traiul în Republica Moldova încă în 2017. Este tată a doi băieți și un activist pasionat de ecologie. Tânărul a povestit, în cadrul unui interviu, despre adaptarea sa în Moldova, munca de activist și lucrurile care îi plac în țara noastră.

De ce ați ales Republica Moldova?

Julian Gröger: Prima dată am venit în 2007, ca profesor de limba și literatura germană la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM). Ulterior, în 2013, împreună cu câțiva foști studenți am fondat Asociația Obștească EcoVisio. Iar în 2017, m-am mutat la Chișinău.

Care a fost prima impresie despre moldoveni?

Julian Gröger: Unul dintre cele mai mari avantaje ale Republicii Moldovei este că, în rol de străin, te simți binevenit. În alte locuri (n.r. alte țări și orașe), cum ar fi Barcelona, unde turismul este la ordinea zilei, oamenii nu se bucură că ai venit. În schimb, aici oamenii te apreciază. Faptul că vorbesc destul de bine limba română a fost un alt motiv pentru care am fost primit pozitiv în țară. Reacțiile negative sunt rare, iar acest lucru m-a ajutat să mă integrez mai ușor.

Sursa foto: Facebook

Cu ce vă ocupați mai exact în Republica Moldova?

Julian Gröger: Sunt implicat într-o serie de proiecte care îmi reflectă pasiunea pentru mediu și dezvoltare sustenabilă. La EcoVisio, adunăm oameni care cred în viitorul ecologic al regiunii și lucrez intens pentru protecția climei, și promovarea energiei regenerabile. De asemenea, reprezint Fundația Heinrich Böll în Moldova, coordonând proiecte ce vizează mediul și clima.

În calitate de director al Asociației Obștești pentru Colaborarea Economică Moldo-Germană, cu sediul în Chișinău, dezvolt inițiative care conectează cele două țări. Totodată, sunt ghid pentru călătorii educative politice, organizând tururi pentru Fundația Böll în România, Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia. Cu toate acestea, cel mai important rol al meu rămâne cel de tată. Îmi cresc cei doi băieți, Lennard, care are 6 ani, și Rafael, care are 8 ani, încercând să le ofer un exemplu bun de implicare și responsabilitate.

Sursa foto: Facebook

Ce vă place cel mai mult în Chișinău?

Julian Gröger: Mă fascinează relația dintre oameni și mâncare. Majoritatea încă au rude la sat care știu să aibă grijă de animale sau să cultive legume. În Germania, când merg la cumpărături, devine trist, iar relația cu mâncarea este mai rece. În Moldova, relația urban-rural este vie și autentică.

Sursa foto: Facebook

Ce ar putea prelua germanii de la moldoveni? Există ceva?

Julian Gröger: Un exemplu ar fi spațiile verzi din Chișinău. În Germania, multe primării ar putea învăța cum un oraș poate beneficia de copaci pentru a crea un microclimat plăcut. Piața centrală din Chișinău este o altă inspirație. În Germania, în mare parte, am pierdut contactul cu produsele locale și sezoniere.

Are Modova ceva al său ce nu are Germania? Dacă da, ce?

Julian Gröger: Moldovenii sunt deschiși spre schimbări. Ca activist ecologic, văd în asta o mare oportunitate. În Germania, oamenii sunt mai pasivi, crezând că lucrurile nu se pot și vor schimba. În Moldova, oamenii știu că menținerea lucrurilor așa cum sunt nu este cea mai bună opțiune.

Autoare: Mihaela Rusnac, studentă la Școala de Jurnalism din Moldova

#activist german #interviu #Moldova

Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu impunerea unor taxe vamale foarte mari Uniunii Europene și că ar putea chiar suspenda comerțul cu UE, dacă Bruxellesul oferă Canadei statutul de membru asociat. Drept reacție, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru comerț, Olof Gill, a precizat că propunerea de consolidare a parteneriatului cu Canada nu este îndreptată împotriva nimănui, ci vine în sprijinul propriei forțe comune, transmite IPN.

Liderul de la Casa Albă a condiționat răspunsul Washingtonului de modul în care va fi interpretată intenția din spatele apropierii dintre Bruxelles și Ottawa. Dacă va fi de bună-credință, relațiile comerciale nu vor fi afectate, însă dacă vor fi ostile, SUA vor impune tarife foarte mari UE, a adăugat Trump.

În replică, ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a declarat că SUA nu au drept de veto asupra deciziilor luate de Uniunea Europeană.

„Nu aleg Statele Unite și nici altcineva orientarea politică sau geopolitică a europenilor”, a menționat Haddad.

Pe de altă parte, premierul canadian, Mark Carney, a afirmat că orice consolidare a parteneriatului dintre Canada și Uniunea Europeană va fi dezbătută și votată de Parlamentul de la Ottawa. El a subliniat că nu urmărește obținerea statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene pentru Canada.