Julian Gröger, născut în Hamburg, Germania, s-a stabilit cu traiul în Republica Moldova încă în 2017. Este tată a doi băieți și un activist pasionat de ecologie. Tânărul a povestit, în cadrul unui interviu, despre adaptarea sa în Moldova, munca de activist și lucrurile care îi plac în țara noastră.

De ce ați ales Republica Moldova?

Julian Gröger: Prima dată am venit în 2007, ca profesor de limba și literatura germană la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM). Ulterior, în 2013, împreună cu câțiva foști studenți am fondat Asociația Obștească EcoVisio. Iar în 2017, m-am mutat la Chișinău.

Care a fost prima impresie despre moldoveni?

Julian Gröger: Unul dintre cele mai mari avantaje ale Republicii Moldovei este că, în rol de străin, te simți binevenit. În alte locuri (n.r. alte țări și orașe), cum ar fi Barcelona, unde turismul este la ordinea zilei, oamenii nu se bucură că ai venit. În schimb, aici oamenii te apreciază. Faptul că vorbesc destul de bine limba română a fost un alt motiv pentru care am fost primit pozitiv în țară. Reacțiile negative sunt rare, iar acest lucru m-a ajutat să mă integrez mai ușor.

Sursa foto: Facebook

Cu ce vă ocupați mai exact în Republica Moldova?

Julian Gröger: Sunt implicat într-o serie de proiecte care îmi reflectă pasiunea pentru mediu și dezvoltare sustenabilă. La EcoVisio, adunăm oameni care cred în viitorul ecologic al regiunii și lucrez intens pentru protecția climei, și promovarea energiei regenerabile. De asemenea, reprezint Fundația Heinrich Böll în Moldova, coordonând proiecte ce vizează mediul și clima.

În calitate de director al Asociației Obștești pentru Colaborarea Economică Moldo-Germană, cu sediul în Chișinău, dezvolt inițiative care conectează cele două țări. Totodată, sunt ghid pentru călătorii educative politice, organizând tururi pentru Fundația Böll în România, Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia. Cu toate acestea, cel mai important rol al meu rămâne cel de tată. Îmi cresc cei doi băieți, Lennard, care are 6 ani, și Rafael, care are 8 ani, încercând să le ofer un exemplu bun de implicare și responsabilitate.

Sursa foto: Facebook

Ce vă place cel mai mult în Chișinău?

Julian Gröger: Mă fascinează relația dintre oameni și mâncare. Majoritatea încă au rude la sat care știu să aibă grijă de animale sau să cultive legume. În Germania, când merg la cumpărături, devine trist, iar relația cu mâncarea este mai rece. În Moldova, relația urban-rural este vie și autentică.

Sursa foto: Facebook

Ce ar putea prelua germanii de la moldoveni? Există ceva?

Julian Gröger: Un exemplu ar fi spațiile verzi din Chișinău. În Germania, multe primării ar putea învăța cum un oraș poate beneficia de copaci pentru a crea un microclimat plăcut. Piața centrală din Chișinău este o altă inspirație. În Germania, în mare parte, am pierdut contactul cu produsele locale și sezoniere.

Are Modova ceva al său ce nu are Germania? Dacă da, ce?

Julian Gröger: Moldovenii sunt deschiși spre schimbări. Ca activist ecologic, văd în asta o mare oportunitate. În Germania, oamenii sunt mai pasivi, crezând că lucrurile nu se pot și vor schimba. În Moldova, oamenii știu că menținerea lucrurilor așa cum sunt nu este cea mai bună opțiune.

Autoare: Mihaela Rusnac, studentă la Școala de Jurnalism din Moldova

#activist german #interviu #Moldova

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.