Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

De la Hamburg la Chișinău: Activist german, despre traiul în Republica Moldova

11 Dec. 2024, 14:58
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
11 Dec. 2024, 14:58 // Societate //  Realitatea.md

Julian Gröger, născut în Hamburg, Germania, s-a stabilit cu traiul în Republica Moldova încă în 2017. Este tată a doi băieți și un activist pasionat de ecologie. Tânărul a povestit, în cadrul unui interviu, despre adaptarea sa în Moldova, munca de activist și lucrurile care îi plac în țara noastră.

De ce ați ales Republica Moldova?

Julian Gröger: Prima dată am venit în 2007, ca profesor de limba și literatura germană la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM). Ulterior, în 2013, împreună cu câțiva foști studenți am fondat Asociația Obștească EcoVisio. Iar în 2017, m-am mutat la Chișinău.

Care a fost prima impresie despre moldoveni?

Julian Gröger: Unul dintre cele mai mari avantaje ale Republicii Moldovei este că, în rol de străin, te simți binevenit. În alte locuri (n.r. alte țări și orașe), cum ar fi Barcelona, unde turismul este la ordinea zilei, oamenii nu se bucură că ai venit. În schimb, aici oamenii te apreciază. Faptul că vorbesc destul de bine limba română a fost un alt motiv pentru care am fost primit pozitiv în țară. Reacțiile negative sunt rare, iar acest lucru m-a ajutat să mă integrez mai ușor.

Sursa foto: Facebook

Cu ce vă ocupați mai exact în Republica Moldova?

Julian Gröger: Sunt implicat într-o serie de proiecte care îmi reflectă pasiunea pentru mediu și dezvoltare sustenabilă. La EcoVisio, adunăm oameni care cred în viitorul ecologic al regiunii și lucrez intens pentru protecția climei, și promovarea energiei regenerabile. De asemenea, reprezint Fundația Heinrich Böll în Moldova, coordonând proiecte ce vizează mediul și clima.

În calitate de director al Asociației Obștești pentru Colaborarea Economică Moldo-Germană, cu sediul în Chișinău, dezvolt inițiative care conectează cele două țări. Totodată, sunt ghid pentru călătorii educative politice, organizând tururi pentru Fundația Böll în România, Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia. Cu toate acestea, cel mai important rol al meu rămâne cel de tată. Îmi cresc cei doi băieți, Lennard, care are 6 ani, și Rafael, care are 8 ani, încercând să le ofer un exemplu bun de implicare și responsabilitate.

Sursa foto: Facebook

Ce vă place cel mai mult în Chișinău?

Julian Gröger: Mă fascinează relația dintre oameni și mâncare. Majoritatea încă au rude la sat care știu să aibă grijă de animale sau să cultive legume. În Germania, când merg la cumpărături, devine trist, iar relația cu mâncarea este mai rece. În Moldova, relația urban-rural este vie și autentică.

Sursa foto: Facebook

Ce ar putea prelua germanii de la moldoveni? Există ceva?

Julian Gröger: Un exemplu ar fi spațiile verzi din Chișinău. În Germania, multe primării ar putea învăța cum un oraș poate beneficia de copaci pentru a crea un microclimat plăcut. Piața centrală din Chișinău este o altă inspirație. În Germania, în mare parte, am pierdut contactul cu produsele locale și sezoniere.

Are Modova ceva al său ce nu are Germania? Dacă da, ce?

Julian Gröger: Moldovenii sunt deschiși spre schimbări. Ca activist ecologic, văd în asta o mare oportunitate. În Germania, oamenii sunt mai pasivi, crezând că lucrurile nu se pot și vor schimba. În Moldova, oamenii știu că menținerea lucrurilor așa cum sunt nu este cea mai bună opțiune.

Autoare: Mihaela Rusnac, studentă la Școala de Jurnalism din Moldova

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 15:23
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
30 Oct. 2026, 15:23 // Slider //  Cătălina Boico

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!