De la Hamburg la Chișinău: Activist german, despre traiul în Republica Moldova

Julian Gröger, născut în Hamburg, Germania, s-a stabilit cu traiul în Republica Moldova încă în 2017. Este tată a doi băieți și un activist pasionat de ecologie. Tânărul a povestit, în cadrul unui interviu, despre adaptarea sa în Moldova, munca de activist și lucrurile care îi plac în țara noastră.

De ce ați ales Republica Moldova?

Julian Gröger: Prima dată am venit în 2007, ca profesor de limba și literatura germană la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM). Ulterior, în 2013, împreună cu câțiva foști studenți am fondat Asociația Obștească EcoVisio. Iar în 2017, m-am mutat la Chișinău.

Care a fost prima impresie despre moldoveni?

Julian Gröger: Unul dintre cele mai mari avantaje ale Republicii Moldovei este că, în rol de străin, te simți binevenit. În alte locuri (n.r. alte țări și orașe), cum ar fi Barcelona, unde turismul este la ordinea zilei, oamenii nu se bucură că ai venit. În schimb, aici oamenii te apreciază. Faptul că vorbesc destul de bine limba română a fost un alt motiv pentru care am fost primit pozitiv în țară. Reacțiile negative sunt rare, iar acest lucru m-a ajutat să mă integrez mai ușor.

Sursa foto: Facebook

Cu ce vă ocupați mai exact în Republica Moldova?

Julian Gröger: Sunt implicat într-o serie de proiecte care îmi reflectă pasiunea pentru mediu și dezvoltare sustenabilă. La EcoVisio, adunăm oameni care cred în viitorul ecologic al regiunii și lucrez intens pentru protecția climei, și promovarea energiei regenerabile. De asemenea, reprezint Fundația Heinrich Böll în Moldova, coordonând proiecte ce vizează mediul și clima.

În calitate de director al Asociației Obștești pentru Colaborarea Economică Moldo-Germană, cu sediul în Chișinău, dezvolt inițiative care conectează cele două țări. Totodată, sunt ghid pentru călătorii educative politice, organizând tururi pentru Fundația Böll în România, Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia. Cu toate acestea, cel mai important rol al meu rămâne cel de tată. Îmi cresc cei doi băieți, Lennard, care are 6 ani, și Rafael, care are 8 ani, încercând să le ofer un exemplu bun de implicare și responsabilitate.

Sursa foto: Facebook

Ce vă place cel mai mult în Chișinău?

Julian Gröger: Mă fascinează relația dintre oameni și mâncare. Majoritatea încă au rude la sat care știu să aibă grijă de animale sau să cultive legume. În Germania, când merg la cumpărături, devine trist, iar relația cu mâncarea este mai rece. În Moldova, relația urban-rural este vie și autentică.

Sursa foto: Facebook

Ce ar putea prelua germanii de la moldoveni? Există ceva?

Julian Gröger: Un exemplu ar fi spațiile verzi din Chișinău. În Germania, multe primării ar putea învăța cum un oraș poate beneficia de copaci pentru a crea un microclimat plăcut. Piața centrală din Chișinău este o altă inspirație. În Germania, în mare parte, am pierdut contactul cu produsele locale și sezoniere.

Are Modova ceva al său ce nu are Germania? Dacă da, ce?

Julian Gröger: Moldovenii sunt deschiși spre schimbări. Ca activist ecologic, văd în asta o mare oportunitate. În Germania, oamenii sunt mai pasivi, crezând că lucrurile nu se pot și vor schimba. În Moldova, oamenii știu că menținerea lucrurilor așa cum sunt nu este cea mai bună opțiune.

Autoare: Mihaela Rusnac, studentă la Școala de Jurnalism din Moldova

#activist german #interviu #Moldova

În ajunul sărbătorii de Bobotează, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) vine cu recomandări către cetățeni pentru a preveni situațiile de risc în timpul scufundatului.

Astăzi, 17 ianuarie, angajații IGSU, împreună cu polițiștii și carabinierii, au desfășurat un exercițiu demonstrativ, care a avut drept scop prevenirea accidentărilor în bazinele acvatice, dar și evitarea unor situații de risc legate de scufundatul oamenilor în apa rece a lacurilor din țară. Acțiunile au avut loc pe plaja lacului din parcul „La Izvor” din Chișinău, în vizorul oamenilor.

„Exercițiul organizat de specialiști a demonstrat o serie de recomandări și acțiuni care trebuie să fie întreprinse de către cetățeni, în scopul respectării normelor de securitate în timpul scăldatului de Bobotează. Astfel, potrivit salvatorilor și angajaților SMURD, iubitorii de scufundare trebuie să țină cont de câteva recomandări obligatorii pentru a evita problemele de sănătate”, transmite instituția.

Scăldatul se recomandă doar în locuri special amenajate, dotate cu scări de lemn, iar înainte de a intra în apă, corpul trebuie să fie încălzit. Aflarea în apa rece nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde, iar după ieșirea din ea, persoanele trebuie să-și șteargă corpul cu un prosop și să îmbrace haine groase pentru a evita hipotermia. De asemenea, specialiștii atenționează cetățenii că este interzisă aglomerarea persoanelor pe suprafața gheții, scăldatul copiilor fără supraveghere, scufundarea sub apă direct de pe gheață, dar și scăldatul în stare de ebrietate.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență anunță că pe parcursul sărbătorii, 37 grupe mobile din cadrul subdiviziunilor IGSU, IGP și IGC vor patrula cele 57 de locații destinate tradiției din toată țara și vor veghea asupra siguranței celor care se vor afla în apropierea zonelor acvatice, asigurând securitatea acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că joi, 16 ianuarie, Poliția de Frontieră anunța că scăldatul în râurile Prut și Nistru este interzis, cu excepția zonelor de recreere corespunzătoare bazinelor acvatice destinate odihnei și scăldatului. Scopul acestei măsuri este de a asigura securitatea frontierei de stat, luând în considerație că râurile se află în zona de frontieră și sunt supuse unui regim special de protecție. Pentru a preveni incidentele periculoase și protejarea vieții persoanelor participante, în contextul temperaturilor scăzute și riscurilor generate de curenții de apă.