Salariile cadrelor didactice vor crește de la 7,6% până la 13,6% din anul viitor. Pentru pedagogii fără grad didactic majorarea salarială va fi de până la 758 de lei. Pentru învățătorii cu grad didactic II majorarea va fi până la 1568 de lei, cu grad didactic I – 1975 de lei, iar pentru grad didactic superior – de până la 2016 lei. Avizul în acest sens la Legea bugetului pentru 2025 a fost aprobat de Guvern, transmite IPN.

Ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a precizat, într-o conferință de presă, că în ultimele două săptămâni a purtat mai multe discuții cu sindicatele cu privire la revindecările salariale. Reieșind din posibilitățile existente, au fost majorate plățile aferente gradelor didactice pentru profesorii din școli, grădinițe, școli profesionale, colegii, învățământul extrașcolar etc.

„Vorbim despre gradele manageriale. Se majorează plățile aferente acestor grade pentru directorii de școli și grădinițe. La fel, vorbim despre majorarea clasei de salarizare pentru metodiști și conducători de cerc din grădiniță. Este o solicitare mai veche a sindicatelor de majorare a claselor de la 52 la 56”, a precizat Dan Perciun.

Potrivit ministrului, în acest an salariul unui pedagog fără grad didactic a variat între 8 568 și 10 022 de lei. După modificări, leafa va varia între 9 200 și 10 780 de lei, ceea ce reprezintă o majorare cuprinsă între 7,4-7,6%.

În cazul pedagogilor cu grad didactic II – salariile, care variau 9 718 lei și 11 402 lei, cresc începând cu anul viitor de la 11 025 la 12 970 de lei. În acest caz, creșterea este de 13,4-13,8%.

„Avem intervale pentru unii profesori, unii au sporuri de performanță, alți nu au, depinde de fiecare școală. De asta vorbim de minimum și maximum, pe fiecare grad didactic”, explică ministrul.

Pentru profesorii cu grad didactic I, în prezent salariile variază între 11 029 și 12 975 de lei. În 2025, salariile se vor majora de la 12 675 la 14950 de lei. Cea mai mare creștere salarială este pentru profesorii cu grad didactic superior. Salariile cuprinse între 12 570 și 14 824 de lei se vor majora de la 14 250 până la 16 840 de lei, creșterea fiind de 13,4-13,6%.

Potrivit MEC, în total în sistemul educațional din țară, 77% din profesori și 53% din educatori au grade didactice.

#cresteri #pedagogi #salarii

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.