Producătorii locali au unde să își vândă marfa, iar municipalitatea informează că în prezent, în sectoarele Capitalei sunt stabilite 17 amplasamente pentru desfășurarea târgurilor agricole de weekend (1 mai-30 noimebrie 2021), unde producătorii locali își pot comercializa producția proprie, inclusiv două locații aprobate recent, la solicitarea fermierilor/gospodăriilor individuale din teritoriul administrat.

Totodată, municipalitatea a aprobat 9 amplasamente pentru târguri permanente cu produse autohtone în două sectoare ale orașului. Acestea vor fi organizate în perioada: 19 iulie 2021-31 august 2021.

Viceprimarul pe domeniul economic și investiții, Olga Ursu, a precizat în cadrul ședinței operative săptămânale că inițial, prin dispoziția din aprilie curent, au fost aprobate 15 locații pentru desfășurarea târgurilor de weekend, cu produse agricole autohtone. Iar după discuțiile de săptămâna trecută cu pretorii de sector și cu Direcția generală economie, comerț și turism, au fost stabilite alte 2 amplasamente suplimentare la cele enunțate inițial: unul în sectorul Centru, pe str. N. Testemițanu, 30 ( în parcare) și altul în sectorul Ciocana, pe bd. Mircea cel Bătrân, 1.

Pentru obținerea dreptului de comercializare, fermierii trebuie să depună solicitări la preturile de sector, care vor elibera autorizații pentru fiecare loc de comerț. Atât comercianții, cât și vizitatorii iarmaroacelor agricole, vor respecta măsurile de prevenire și control a infecției COVID-19.

Amplasamentele stabilite pentru desfășurarea comerțului sezonier în cadrul târgurilor de weekend cu produse agricole autohtone, în sectoarele municipiului Chișinău:

Sectorul Botanica: bd. Traian, 22, str. Butucului, șos. Muncești 598-600;
Sectorul Buiucani: bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 202, Calea Ieșilor 11/4, str. Codrilor, 16;
Sectorul Centru: str. N. Testemițanu, 30 (în parcare);
Sectorul Râșcani: str. Andrei Doga, 35, str. Miron Costin (vizavi de nr. 13/1), lângă scuar, str. Kiev, 7, str. Nicolae Dimo, 11, Calea Orheiului 109/2;
Sectorul Ciocana: str. Alecu Russo 61/1-63/1, str. Maria Drăgan 28, bd. Mircea cel Bătrân nr. 1 și nr. 8 și bd. Mircea cel Bătrân 23.

Amplasamentele stabilite pentru desfășurarea comerțului sezonier în cadrul târgurilor permanente cu produse agricole autohtone în sectoarele municipiului Chișinău:

Sectorul Botanica: str. Independenței, 18 (colț cu bd. Traian);
Sectorul Buiucani: str. Codrilor, 16;
Sectorul Râșcani: str. Andrei Doga, 35, Calea Moșilor, 2/1, str. Albișoara, 80/4 – 80/5; Calea Orheiului ,105/1, Calea Orheiului, 109/2, str. Ceucari 8-10, str. Matei Basarab ,1.
Sectorul Centru: șos. Hâncești 86 (în parcare), str. Ialoveni, 98/1, str. Grenoble 165/4, Drumul Viilor, 26;
Sectorul Ciocana: str. Petru Zadnipru, 11, bd. Mircea cel Bătrân 8, bd. Mircea cel Bătrân, 23, bd. Mircea cel Bătrân, 39.

#comert sezonier #produse agricole #targ

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.