Oamenii de știință susțin că sunt 21 de ipoteze despre proveniența găgăuzilor, dar până în prezent nu există o opinie unică. Potrivit unei versiuni, găgăuzii ar fi descendenți ai popoarelor turcice, care au venit din Munții Altai în Balcani, pe teritoriul contemporan al Bulgariei. Sunt vorbitori de limba găgăuză, o limbă turcică. În evul mediu, găgăuzii au devenit ortodocși și au păstrat religia până în ziua de azi.

În anii 1806–1812, când Bugeacul a trecut din stăpânirea Otomană la cea rusească, turcii și tătarii musulmani au fost alungați, fiind înlocuiți prin găgăuzi și bulgari, dar și alte popoare, precum germani sau elvețieni. Aceștia au devenit proprietari de pământ, iar principala ocupație a fost agricultura și viticultura.

O altă perioadă importantă pentru poporul găgăuz începe după 27 martie 1918, când s-a produs unirea Basarabiei cu România. În anul 1930, în România a avut loc recensământul populației, iar găgăuzii, pentru prima dată au fost identificați ca un grup etnic. Tot în această perioadă a avut loc separarea găgăuzilor de bulgari și a început apropierea de turci. Ambasadorul Turciei, Hamdullah Subhi Tanriöver, a făcut tot posibilul ca să fie invitați în Basarabia profesori turci, originari din Dobrogea, care au început să predea în limba turcă. Tot atunci, mai mulți găgăuzi au început să plece la studii în Turcia.

În 1944, teritoriul Basarabiei a intrat în componența Uniunii Sovietice. Pentru acest teritoriu, pentru găgăuzi, perioada sovietică poate fi împărțită condiționat în 2 etape. Este vorba de anii dificili de după război din anii ’40, de foametea din 1946-1947, în urma căreia sudul țării au avut cel mai mult de suferit. Dar după anii ’50 și mai departe, a avut loc dezvoltarea găgăuzilor. În 1957 a fost aprobat alfabetul găgăuz în grafie chirilică. Și deja 2 ani mai târziu, limba găgăuză a început să fie predată în unele școli. La sfârșitul anilor ’80 au obținut recunoașterea identității lor și au dezvoltat o conștiință națională care a dus în 1994 la formarea autonomiei Găgăuze în cadrul Republicii Moldova.

Vitalii Sîrf, doctor în științe filologice: „Găgăuzii și-au păstrat religia datorită faptului că aveau o credință fanatică, este vorba și despre trăsăturile lor de caracter: încăpățânare, perseverență; chiar și cuvântul „găgăuz”, după una dintre versiuni, înseamnă încăpățânat, perseverent, care își apără punctul de vedere”.

Ivan Duminica, doctor în istorie: „Imperiul Rus a decis să acomodeze pe acest teritoriu un popor care va fi creștin și va avea o atitudine pozitivă față de Rusia. Găgăuzii și bulgarii erau cei mai potriviți în acest sens, deoarece ei patru secole și jumătate au făcut parte din Imperiul Otoman și au fost supuși unor represiuni grave, precum cele religioase”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #popor

Candidații la funcția de judecător sau procuror vor putea susține din nou examenul dacă nu au obținut, la prima încercare, media generală de cel puțin 8,00. Proiectul a fost votat în lectura a doua de Parlamentul Republicii Moldova.

Potrivit documentului, audienții Institutului Național al Justiției (INJ) vor fi admiși la examenul repetat fără a-și pierde statutul și fără obligația de a restitui bursa primită pe durata studiilor. În cazul în care nici la cea de-a doua încercare candidatul nu va obține media generală de 8,00, acesta va fi obligat să restituie Institutului bursa încasată.

„Inițiativa legislativă a fost elaborată de un grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în urma propunerilor formulate de INJ. Proiectul de lege conține prevederi care clarifică drepturile audienților pe parcursul formării inițiale. Astfel, aceștia vor beneficia de asigurare obligatorie de asistență medicală pe întreaga perioadă a studiilor, inclusiv pe perioada suspendării raporturilor de formare inițială din cauza unor motive de sănătate. Totodată, absența de la cursurile de formare inițială din cauza incapacității temporare de muncă nu va fi considerată abatere disciplinară, iar audientul nu va pierde bursa și nu va fi exmatriculat. Motivate vor fi și absențele în cazul unei rude de până la gradul II.

O altă modificare prevede că audienții INJ vor putea solicita suspendarea cursurilor de formare inițială în cazul incapacității temporare de muncă sau al unei stări de sănătate care face imposibilă participarea la activități de instruire. După încetarea cauzei de suspendare, audienții vor fi reîncadrați în același an de studii sau în anul următor, în funcție de circumstanțe, iar audienții nu vor fi obligați să restituie bursa pe perioada suspendării”, se arată în comunicatul emis de Parlament.

Totodată, documentul a fost completat cu prevederi care permit audienților să se transfere din categoria candidaților la funcție de procuror în categoria candidaților la funcția de judecător sau invers. Transferul se va face în termen de cel mult o lună de la emiterea ordinului de înmatriculare, în baza cererii motivate și prin ordinul directorului.

Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima promoție de audienți a fost admisă la Institutul Național al Justiției în septembrie 2007 și a absolvit în martie 2009. De la înființare și până în prezent, INJ a pregătit 17 promoții de absolvenți, oferind sistemului de justiție 265 de candidați la funcția de judecător și 351 de candidați la funcția de procuror.

#examen repetat #functie #judecator #procuror