Industria injecțiilor pentru slăbit, denumită de experți drept un „Vest sălbatic” al marketingului, a devenit un fenomen alarmant în Marea Britanie. Medicamente precum Wegovy și Mounjaro sunt promovate agresiv online, în ciuda reglementărilor stricte care interzic publicitatea directă a medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală (POM).

Investigațiile The Guardian arată că multe farmacii online ignoră regulile, promovând oferte și reduceri pentru „servicii de slăbire” ce includ aceste injecții. În timp ce regulile permit promovarea consultațiilor, menționarea directă a POM-urilor este ilegală. Cu toate acestea, imagini și reduceri la injecții apar frecvent în astfel de reclame.

Autoritatea pentru Standarde de Publicitate (ASA) și Agenția de Reglementare a Medicamentelor și a Produselor de Sănătate (MHRA) au înregistrat o creștere semnificativă a reclamațiilor, cu 27 de încălcări constatate în 2023, comparativ cu doar patru în 2020.

Specialiștii consideră că strategii precum codurile de reducere și promovarea prețurilor sunt utilizate pentru a ocoli regulile. Roz Gittins, de la Consiliul General al Farmaciei, avertizează că astfel de practici pot induce pacienții în eroare, punându-le sănătatea în pericol.

Oksana Pyzik, profesor asociat la UCL, a subliniat necesitatea unei strategii actualizate pentru a reglementa aceste tactici. „Linia dintre promovarea serviciilor de sănătate și a medicamentelor a devenit tot mai neclară pentru consumatori”, a declarat aceasta.

MHRA, deși nu a aplicat încă sancțiuni penale, ia în serios aceste încălcări și colaborează cu alte autorități pentru a asigura conformitatea. Experții cer pedepse financiare mai severe pentru descurajarea încălcărilor.

Compania Novo Nordisk, producătorul Wegovy, a condamnat public promovarea ilegală a medicamentelor sale, declarând că lucrează pentru a informa furnizorii despre obligațiile legale.

În timp ce cererea pentru aceste tratamente continuă să crească, experții avertizează că reglementările actuale sunt insuficiente pentru a proteja pacienții de riscuri și practici comerciale agresive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#injectii #slabit

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.