Angajatorii din stânga Nistrului vor putea micșora numărul de zile sau ore lucrătoare, în contextul crizei energetice provocate de sistarea livrărilor de gaz rusesc în Transnistria. Într-un document semnat de Vadim Krasnoselski se arată că întreprinderile din regiune vor plăti, în asemenea situații, lefuri direct proporționale volumului de muncă efectuat sau orelor în care persoana s-a aflat la serviciu, dar nu mai mici decât salariul minim.

Companiile și întreprinderile vor putea ignora unele prevederi ale așa-numitului cod al muncii din zona separatistă a Republicii Moldova și vor putea decide unilateral instituirea măsurii, până la ridicarea stării de urgență în Transnistria. Mai exact, acordul muncitorilor, în cazul modificării programului de lucru, nu va fi solicitat. Remunerarea pentru ei se va stabili de minim 1809 ruble transnistrene sau nu va fi mai mică decât minimul de existență, în funcție de domeniul de activitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Subsidiile pe care separatiștii le acordă familiilor tinere, pentru procurarea locuințelor, nu se vor oferi temporar. Totodată, serviciile publice ar putea fi paralizate. Reglementările introduse stabilesc că eliberarea actelor se poate face cu abateri de la termenul stabilit de așa-numita legislație din regiunea autoproclamată, cu excepția cazurilor când se eliberează documente de identitate și stare civilă.

Transnistrenii ar putea fi limitați și la informație. Ar putea fi limitată activitatea agenților economici care transmit unde radio, cu excepția celor controlate de către autoritățile de la Tiraspol, care difuzează programe informative.

Krasnoselski Măsuri Stare d… by Realitatea.md

De pe 1 ianuarie 2025, Gazprom nu va mai livra gaz în regiunea transnistreană. Gigantul rus a notificat deja Moldovagaz despre decizie, iar Chișinău a calificat de prim-ministrul Dorin Recean drept „armă politică”.

Reacția lui Recean la anunțul Gazprom: Rusia folosește energia ca armă politică, transformând oamenii în ostatici

Anterior, ex-ministrul Energiei demis, Victor Parlicov, a discutat cu șeful Gazprom, Alexei Miller, subiectul. Întrevederea a avut loc pe fundalul discuțiilor despre sistarea livrărilor de gaz în țara noastră, după ce administrația Ucrainei nu a prelungit contractul care permite ca prin statul vecin să fie tranzitat gazul rusesc. Moscova i-a sugerat funcționarului moldovean că guvernarea de la Chișinău ar trebui să se înțeleagă cu Kievul.

#gaz #Krasnoselski #masuri #salarii #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.