Europarlamentarul român, Eugen Tomac, i-a transmis președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin o scrisoare, prin care îl acuză că promovează neadevăruri, referitor la faptul că, în 1918 de fapt România ar fi ocupat abuziv Basarabia, iar Uniunea Sovietică de atunci a fost cea care a eliberat țara noastră. Scrisoarea a fost trimisă către Putin prin intermediul Misiunii Permanente a Federației Ruse în Uniunea Europeană

Potrivit lui Tomac, Putin a scris despre acest lucru într-un articol, care a fost publica pe pagina oficială a Kremlinului.

„Am citit recent articolul semnat de dumneavoastră și publicat pe pagina oficială a Kremlinului, în care ați prezentat evoluția unor evenimente istorice, inclusiv unele cu referire la țara mea. Susțineți, domnule Președinte, preluând teza predecesorilor dumneavoastră sovietici, precum că România, în 1918, a ocupat Basarabia și Bucovina. Iar ulterior, în 1940, URSS a „eliberat” o parte din aceste teritorii. Având în vedere că omiteți un aspect important legat de anul 1940, doresc să vă reamintesc că țara noastră a fost pusă în situația de a accepta ultimatumul dat de Stalin în 26 iunie 1940, pentru că așa s-a înțeles cu Hitler, să ne ocupe teritoriul Basarabiei în baza înțelegerii secrete din Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova la 23 august 1939. De asemenea, trebuie să știți că, în 1918, toate provinciile locuite de români, inclusiv Basarabia și Bucovina, s-au unit cu țara-mamă România. Contextul politic internațional ne-a permis să realizăm acest obiectiv important pentru națiunea noastră”, se arată în scrisoarea oficialului.

Totodată, pentru ca adevărul să nu fie prezentat deformat, spune Eugen Tomac i-a transmis lui Putin și Rezoluția Parlamentului European referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial și la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei, adoptată pe 17 septembrie 2019.

În acest document, la punctul C, se precizează că „întrucât, ca o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, urmat de Tratatul de prietenie și frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independența acestei țări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – și a anexat republicile independente Lituania, Letonia și Estonia”.

„Aceste evenimente tragice au produs consecințe dramatice pentru majoritatea populației din aceste teritorii. Aș aminti aici drama de la Fântâna Albă, Bucovina, din 1 aprilie 1941, când mii de români au fost omorâți doar pentru că nu voiau să devină cetățeni ai URSS. Au urmat apoi deportările în Siberia și Kazahstan, unde sute de mii de familii au avut de suferit din cauza ororilor staliniste. Iar pentru a-i pedepsi pe majoritatea locuitorilor din teritoriile anexate la URSS, conducerea sovietică a inventat o nouă identitate lingvistică – limba moldovenească. Înlocuind pur și simplu caracterele latine ale limbii române cu litere chirilice. Un atac diabolic asupra culturii și identității unui popor, fapt care nu poate fi trecut cu vederea niciodată. Nu vă spun toate acestea din cărți de specialitate. V-o spun în calitate de om născut în aceste teritorii, om care a trăit această experiență de a studia în școală o limbă creată artificial. Am primit acasă educația de care am fost lipsit cu forța de către mințile bolnave din aparatul de propagandă al URSS”, se mai arată în scrisoarea lui Tomac pentru Putin.

La final, eurodeputatul român i-a spus președintelui rus că, Rusia, ca succesoare a URSS, are obligația morală să renunțe la aceste teze și să-și ceară scuze pentru toate crimele produse împotriva poporului român.

Cu o reacție asupra articolului semnat de Vladimir Putin a venit și Partidul Liberal, care cere Președinției, Parlamentului și Guvernului să ia atitudine față de declarația lui președintelui rus, să dezmintă „afirmațiile false și denigratoarea în adresa Republicii Moldova și a României, precum și să-i fie transmisă o notă de protest Ambasadorului Rusiei la Chișinău – Oleg Vasnețov.

#Basarabia #Eugen Tomac #eurodeputat #PL #Vladimir Putin

Poezia, muzica, lectura și tradițiile au adus împreună sute de bălțeni de Ziua Limbii Române. În mai multe spații culturale din municipiu au fost organizate recitaluri, expoziții, ateliere și spectacole, toate dedicate limbii care îi unește pe românii de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

Aleea Clasicilor Culturii Naționale i-a întâmpinat pe vizitatori cu recitaluri artistice, expoziții și ateliere interactive. Biblioteca stradală i-a îndemnat pe oameni să redescopere lectura și frumusețea cuvântului scris.

„Evident că Limba Română este una dintre cele mai importante sărbători pentru poporul nostru românesc, pentru că prin cuvânt ne exprimăm. Cuvântul înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, cuvântul înseamnă educație și, evident, prin cuvânt ne definim noi înșine”, a declarat Ludmila Savciuc, locuitoare a municipiului Bălți.

Pentru participanți, limba română înseamnă mai mult decât un mijloc de comunicare. Ea este parte a identității și a locului pe care îl numesc acasă.

„Eu cred că valorile naționale sunt tot ceea ce ne ține pe noi ca națiune. Cred că, în suflet, fiecare dintre noi are acest lucru. Tradițiile noastre trebuie să le păstrăm în suflet și să le transmitem mai departe”, a spus Larisa Carp, meșter popular.

„Pentru mine este important să vorbesc limba română, deoarece eu aici m-am născut, am crescut”, a declarat Felicia Tumuruc, interpretă.

Organizatorii spun că tocmai copiii sunt cei care vor duce mai departe limba română și valorile care o însoțesc.

„Mai ales cei care cresc acum sunt viitorul țării noastre, iar cei mai tineri trebuie să o vorbească și să o ducă mai departe. Toți o iubesc și îmi doresc, chiar îmi doresc, ca în fiecare zi să auzim limba română vorbită frumos”, a declarat Angelica Furtună-Taburceanu, conducătoarea artistică a ansamblului folcloric „Doinița”.

„Cetățenii Republicii Moldova să sărbătorească Ziua Limbii Române, pentru că știm cât a avut de suferit această limbă frumoasă a noastră. Noi, ca cetățeni, avem obligația să o transmitem din generație în generație, nu doar ca pe un mijloc de comunicare, ci ca pe o parte a sufletului nostru”, a declarat Viorica Furtună, director artistic al Palatului Municipal de Cultură din municipiul Bălți.

Ziua Limbii Române este marcată anual pe 31 august. Data amintește de adoptarea legislației lingvistice din 1989, când a fost oficializată revenirea la grafia latină.