Anul 2024 a fost intens pe plan politic pentru Republica Moldova. S-au întâmplat evenimente care rămân în istorie, dar și incidente mai deocheate, despre care s-a vorbit mult, dar care au fost uitate rapid. Țara a intrat într-o „horă electorală” care, cel mai probabil, nu se va încheia decât după parlamentare.

Război hibrid – expresia anului?

Despre amenințările non-militare am auzit de la toți politicienii partidului de guvernare după ce Ucraina a fost atacată. Oficial suntem bine, dar avem probleme cu influența externă. Opoziția a fost acuzată că protestele îi sunt finanțate de Kremlin, la activiștii lui Șor s-au desfășurat sute de percheziții, șantajul energetic a persistat iar știrile false, dezinformarea și manipularea nu au încetat. Toate acestea au reprezentat, conform oficialilor, o parte din arsenalul de instrumente hibride pe care Moscova îl aplică pentru a destabiliza Republica Moldova.

Blinken la Chișinău

Pe 29 mai 2024, secretarul de stat american Antony Blinken a aterizat la Chișinău. Vizita nu a trecut fără protestele simpatizanților lui Șor, care voiau să blocheze bulevardul Dacia, pe unde a trecut delegația oficială. Oficialul de la Washington a anunțat sprijin suplimentar în valoare de 50 de milioane de dolari pentru Moldova, bani destinați consolidării reformei justiției, promovării democrației și oportunităților economice.

Conferința de la Luxemburg, încă un PAS al Moldovei spre UE

Negocierile de aderare ale Moldovei la Uniunii Europene au fost lansate oficial în iunie 2024. Decizia statelor membre ale UE s-a anunțat după prima conferință interguvernamentală cu Republica Moldova, care a avut loc la Luxemburg. Ulterior, oficialii de la Chișinău au prezentat la Bruxelles progresele pe care le are țara noastră în procesul de aliniere a legislației naționale la cea europeană. Primele capitole de negociere vor fi deschis la începutul anului 2025, conform Cristinei Gherasimov.

În raportul privind extinderea în 2024, Comisia Europeană a declarat că Republica Moldova a înregistrat mai multe progrese, în pofida provocărilor rusești constante,  Moldova a continuat să progreseze constant pe calea aderării la UE, în pofida provocărilor semnificative generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de acțiunile hibride împotriva Moldovei.

În octombrie 2024, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, a prezentat Plan de Creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,8 miliarde de euro. Este vorba despre cel mai mare pachet de sprijin financiar primit de țara noastră UE, care vizează stimularea economiei Moldovei și accelerarea reformelor.

Fenomenul „tanti Raia”

Despre corupția electorală în 2024 au vorbit toți, de la simpli cetățeni, până la jurnaliști, șefi de Poliție și președinte de țară. În primăvara anului 2024, la Moscova, mai multe partide apropiate de Ilan Șor au creat blocul Victorie, care îi promova interesele în Republica Moldova și a încercat să intre în „hora electorală”, dar cu puțin succes.

Oamenii legii susțin că pentru un vot „NU” la referendumul privind integrarea europeană s-ar fi promis 1800 de lei, peste 130.000 de cetățeni ar fi fost implicați în schema de finanțare ilegală a partidelor lui Șor, iar unul dintre cele mai „colorate” personaje rămâne „tanti Raia”, protagonista unei investigații sub acoperire publicate de Ziarul de Gardă, care a deconspirat cum erau distribuiți banii în rețeaua politicianului fugar.

Conform oamenilor legii, doar în octombrie au fost identificați zeci de mii de lideri teritoriali, membri ai formațiunii și activiști care racolau persoane și le promiteau bani din Rusia în schimbul anumitor servicii. Printre aceștia s-ar număra inclusiv fețe bisericești, iar remunerările se ofereau în funcție de „ierarhia” stabilită în cadrul formațiunii.

„DA” la referendum

Pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova au votat „DA”, pentru modificarea Constituției și includerea în Legea Supremă a obiectivului de integrare europeană. Solicitarea de a organiza scrutinul a fost înaintată de președinta Maia Sandu Parlamentului, în decembrie 2023, după ce Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare la UE a țării noastre. Prin desfășurarea referendumului, moldovenii din toate colțurile lumii și-au confirmat aspirațiile europene, în total circa 1,4 milioane de alegători exprimându-și opțiunile la peste 2000 de secții de votare. Potrivit rezultatelor, peste 50% au ales opțiunea „DA”, sprijinind astfel aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului republican constituțional pe 31 octombrie 2024, voturile exprimate având putere juridică supremă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu, realeasă

Maia Sandu a fost realeasă pentru un nou mandat, obținând mai mult de 55% dintre sufragii și depășindu-l pe candidatul susținut de socialiști, fostul procuror general al Republicii Moldova, în turul doi al prezidențialelor, desfășurat pe 1 noiembrie 2024.

Apropo, în primul tur am văzut revenirea mai multor politicieni în spațiul public. Printre ei se numără Ion Chicu, Vasile Tarlev, Tudor Ulianovschi, Andrei Năstase, Irina Vlah, Renato Usatîi, Octavian Țîcu. Cel mai probabil, unii dintre ei au intrat în „hora electorală”, în pregătiri pentru scrutinul parlamentar din 2025.

Președinta a depus jurământul și a început oficial să își exercite al doilea mandat prezidențial, după ceremonia de inaugurare care a avut loc în dimineața de 24 decembrie, la Palatul Republicii, unde s-au adunat mai mulți oficiali și personalități din țară. Maia Sandu a descifrat în discursul de inaugurare ce înseamnă primele literele Moldova și a mulțumit pentru încrederea pe care i-au acordat-o cetățenii. Potrivit șefei statului, numele țării noastre vine de la Moștenire, Optimism, Dezvoltare, Organizare, Voință și Ambiție, iar statul rezistă în timpuri nesigure, făcând față provocărilor.

Președinta a făcut referire la războiul din Ucraina, pandemie, crize economice și energetice, dar și la integrarea europeană a Moldovei. În același timp, Sandu a îndemnat cetățenii să fie mândri că au ales „partea bună a istoriei”.

Guvernul s-a ținut de remanieri

Executivul de la Chișinău a început și a finalizat anul 2024 cu remanieri. În ianuarie și-a dat demisia fostul șef al diplomației, Nicu Popescu, fiind înlocuit de Mihai Popșoi. În februarie 2024 a urmat numirea Cristinei Gherasimov în funcția de vicepremier pentru aderare la Uniunea Europeană și redenumirea „Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene” în „Ministerul Afacerilor Externe”. Atribuțiile referitoare la aderare au trecut, drept urmare, la Biroul Integrare Europeană, proaspăt creat.

În martie 2024 s-a schimbat ministrul Mediului, în locul Rodicăi Iordanov fiind numit deputatul PAS Sergiu Lazarencu. Ministrul Finanțelor Petru Rotaru a plecat în iulie la Banca Națională a Moldovei. Atribuțiile i-au fost preluate de către Victoria Belous. După câteva luni de liniște, au demisionat șeful de la Infrastructură Andrei Spînu și cel al Afacerilor Interne – Adrian Efros. Drept urmare, la ministru al Infrastructurii a devenit Vladimir Bolea, atribuțiile de șefă la Agricultură au fost preluate de Ludmila Catlabuga, iar Daniella Misail-Nichitin a devenit ministră a Afacerilor Interne.

Luna decembrie nu a trecut fără noi „cutremure” în Guvern, înainte unei eventuale crize energetice premierul solicitând demisia ministrului de resort, Victor Parlicov. S-a întâmplat după vizita oficialului la Moscova și discuții cu șeful Gazprom Alexei Miller, care i-a sugerat că administrația de la Chișinău și cea de la Kiev trebuie să se înțeleagă despre tranzitul gazului rusesc prin Ucraina. Deocamdată, portofoliul energetic este gestionat de premier.

Ședință până dimineața în Parlament și moțiuni de cenzură eșuate

Pentru al doilea an consecutiv, Parlamentul pare să aibă o tradiție nou. Spre sfârșitul sesiunii de toamnă, Guvernului i se înaintează o moțiune de cenzură, iar examinarea se tergiversează până aproape dimineață. Pe 19 2023, toți miniștrii au prezentat rapoarte deputaților pe 19 octombrie, ședința durând până după 2:00, iar în 2024 procedura s-a repetat pe 13 decembrie 2024.

Reuniunea care a început la 11:00 s-a încheiat la 2:55. Întâmplător sau nu, pe aceeași agendă au fost incluse audierile instituțiilor de resort privind fraudele electorale, dar și introducerea stării de urgență. Mai mulți dintre deputații care au cerut moțiunea de cenzură nici măcar nu au fost prezenți în sala de plen la ora votării, iar inițiativa a picat. Într-un final, unii aleși ai poporului au aprins lumânări și au promis să aibă colivă în sala de ședințe, după următoarele alegeri.

Convocarea miniștrilor a fost o altă tradiție parlamentară, la care opoziția a ținut în 2024. Aproape la fiecare reuniune a Legislativului, opoziția cerea audierea miniștrilor în legătură cu anumite incidente sau situații care aveau loc în țară, însă de regulă propunerile nu întruneau numărul necesar de voturi.

În criză energetică am încheiat anul 2024 și l-am început pe 2025

Anul 2024 s-a încheiat cu instituirea crizei energetice, din cauza opririi tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina. Autoritățile de la Chișinău oferă asigurări că au stocuri de combustibil albastru până în martie 2025, însă centrala de la Cuciurgan nu ne va mai livra curent electric, după ce a trecut pe cărbune. Conform presei de la Tiraspol, separatiștii au rezerve, a să producă lumină, pentru 52 de zile.

În dimineața de 1 ianuarie, în stânga Nistrului au început deconectările gazului, apei calde și încălzirii. Populația a fost îndemnată să nu scurgă apa din calorifere, să nu folosească încălzitoare electrice improvizate, iar pe cele de fabrică să le plaseze sub geamuri. De asemenea, cetățenilor din stânga Nistrului li s-a sugerat să izoleze crăpăturile de la geamuri, ferestre și balcoane.

Reprezentanții Guvernului constituțional de la Chișinău au anunțat că au planuri pentru achiziții din resurse alternative, dar dacă va exista deficit, nu sunt excluse deconectările luminii pe malul drept al Nistrului, în orele de vârf, de la 7:00 până la 11:00 și de la 18:00 până la 23:00.