Pisicile sunt cunoscute pentru agilitatea și vederea lor excelentă în condiții de lumină slabă, dar cum percep ele culorile? Spre deosebire de oameni, care pot vedea un spectru larg de culori, pisicile au o percepție limitată a nuanțelor. Acest articol explorează ce culori pot vedea felinele și cum această capacitate le influențează comportamentul și adaptabilitatea, scriu cei de la USA Today.

Cum funcționează vederea pisicilor?

Vederea culorilor este determinată de celulele fotoreceptoare din retină, numite conuri. Oamenii au trei tipuri de conuri pentru percepția culorilor – roșu, verde și albastru – ceea ce permite perceperea unui spectru larg de nuanțe. Pisicile, însă, deși au aceleași tipuri de conuri, dispun de un număr mult mai mic, ceea ce limitează capacitatea lor de a distinge culorile.

Potrivit Purina, ochii felinelor conțin de zece ori mai puține celule conice decât ochii umani. Acest lucru înseamnă că pisicile nu percep culorile la fel de viu sau detaliat ca oamenii, scrie Playtech.ro.

Ce culori pot vedea pisicile?

Deși nu există un răspuns exact, cercetările sugerează că pisicile pot distinge nuanțe de albastru, verde, gri și galben. Culorile precum roșu și roz pot fi percepute ca nuanțe de verde, în timp ce violetul poate fi văzut ca albastru.

Vederea pisicilor este adesea comparată cu cea a unei persoane daltoniste, care nu poate distinge clar între anumite culori. Acest lucru înseamnă că lumea pisicilor este percepută în tonuri mai estompate și mai puțin saturate decât cea a oamenilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Viziunea în condiții de lumină slabă

Deși pisicile nu pot vedea culorile la fel de bine ca oamenii, ele compensează printr-o vedere excepțională în condiții de lumină slabă. Ochii felinelor sunt adaptați pentru vânătoare nocturnă, având un număr mare de celule fotoreceptoare numite bastonașe, responsabile pentru sensibilitatea la lumină.

Potrivit National Geographic, pisicile pot vedea de până la șase ori mai bine decât oamenii în întuneric. Pupilele lor se pot dilata extrem de mult pentru a capta mai multă lumină, iar o structură reflectorizantă numită tapetum lucidum îmbunătățește vederea pe timp de noapte.

Adaptarea ochilor la lumină

Pisicile își pot ajusta ochii în funcție de nivelul luminii. Ziua, pupilele lor se micșorează pentru a reduce cantitatea de lumină absorbită, iar noaptea se dilată pentru a maximiza vizibilitatea. Această adaptabilitate le permite să fie eficiente în condiții de lumină variabilă, de la întunericul total la lumina puternică.

Cum influențează vederea comportamentul pisicilor?

Capacitatea limitată de a percepe culorile nu împiedică pisicile să fie prădători eficienți. Ele compensează printr-un simț ascuțit al mișcării și o vedere periferică extinsă, esențială pentru urmărirea prăzii. În plus, percepția mai bună a contrastelor le ajută să identifice obiecte în medii slab iluminate.

De asemenea, pisicile folosesc alte simțuri, cum ar fi auzul fin și mirosul dezvoltat, pentru a naviga și a înțelege mediul înconjurător.

Pisicile nu percep lumea în culori vibrante, dar vederea lor este adaptată perfect pentru supraviețuire. Capacitatea de a distinge nuanțe de albastru, verde, gri și galben, împreună cu vederea excelentă pe timp de noapte, le oferă un avantaj evolutiv.

În timp ce oamenii apreciază frumusețea unui peisaj colorat, pisicile se bazează pe alte abilități pentru a explora și înțelege lumea din jurul lor. Studiile continuă să dezvăluie noi informații despre modul fascinant în care aceste feline percep realitatea.

#lumina #oameni #pisica #studiu #vedere

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.